În ultimele decenii, cercetările despre amintirile presupuselor vieți anterioare s-au concentrat mai ales pe copii. Lipsesc însă date solide despre adulți: cât de des apar aceste experiențe, cum le influențează starea de bine și ce rol au convingerile religioase sau spirituale. Un studiu recent, publicat în The International Journal for the Psychology of Religion de Sandra Maciel de Carvalho, Jim B. Tucker și Alexander Moreira-Almeida, încearcă să acopere acest gol cu o investigație națională în Brazilia.
Autorii au analizat profilul socio-demografic, caracteristicile amintirilor, starea de sănătate mintală, fericirea și dimensiunile religiozității/spiritualității în rândul a 402 adulți care declară astfel de amintiri. Rezultatul: un tablou nuanțat, în care distresul psihologic co-există cu resurse spirituale corelate cu mai multă fericire.
Ce a investigat echipa de la NUPES (UFJF)
Între 2019 și 2021, cercetătorii au derulat un chestionar online adresat adulților din Brazilia care susțin că au amintiri din vieți anterioare. Au fost colectate descrieri detaliate ale acestor amintiri, date despre vârstă, gen, educație, practici religioase/spirituale, precum și scoruri pe instrumente validate pentru simptome de anxietate, depresie și stres posttraumatic (PTSD), alături de indicatori de fericire subiectivă. Majoritatea participanților au fost femei, cu studii superioare, iar peste jumătate s-au identificat drept spiritiști (o…
