Industria muzicii înregistrate la nivel global a atins un nou record în 2025, cu venituri totale de 31,7 miliarde de dolari, potrivit Global Music Report 2026, publicat de IFPI – International Federation of the Phonographic Industry, organizația cu sediul la Londra care reprezintă industria discografică mondială. Este vorba despre al 11-lea an consecutiv de creștere, cu un avans de 6,4% față de 2024, când veniturile globale din muzica înregistrată s-au ridicat la 29,6 miliarde de dolari.
Streamingul, motorul dominant al industriei
Streaming-ul cu abonament plătit rămâne principalul motor al creșterii, generând 52,4% din totalul veniturilor globale, adică aproximativ 16,6 miliarde de dolari, susținut acum de o bază de 837 de milioane de utilizatori – față de 752 de milioane înregistrate în anul precedent. Luând în calcul și streaming-ul finanțat prin publicitate, veniturile totale din streaming au depășit 22 de miliarde de dolari și au reprezentat 69,6% din totalul pieței muzicale globale.
Creșterile cele mai spectaculoase la nivel regional au fost înregistrate în America Latină, unde veniturile au crescut cu 17,1% – marcând al 16-lea an consecutiv de progres pentru această regiune –, urmată de Orientul Mijlociu și Africa de Nord (MENA) și Africa Sub-Sahariană, ambele cu un avans de 15,2%. Pe harta marilor piețe, China a depășit Germania și a urcat pe locul patru în clasamentul mondial, cu o creștere de 20,1%, în timp ce Japonia – a doua mare piață globală – a revenit pe teritoriu pozitiv, cu un plus de 8,9%.
Vinilul, surpriza pozitivă a formatelor fizice
Dintre toate categoriile de venituri analizate – streaming, fizic, descărcări, drepturi de interpretare publică și sincronizare –, singura care a consemnat un regres a fost sincronizarea, ale cărei încasări au scăzut de la 700 la 600 de milioane de dolari față de anul anterior. În schimb, segmentul fizic a revenit pe creștere cu un avans de 8%, după un declin de 3% în 2024, depășind pentru a doua oară în istorie ritmul de creștere al formatelor digitale. Principalul motor a fost vinilul, cu o creștere de 13,7%, ajungând astfel la al 19-lea an consecutiv de progres. Cifrele vin în completarea datelor publicate de RIAA (Recording Industry Association of America), care a raportat că vânzările de vinil din Statele Unite au depășit pragul de un miliard de dolari pentru prima dată din 1983 încoace.
Taylor Swift domină, iar K-pop-ul cucerește lumea
În fruntea clasamentului celor mai vânduți artiști globali ai anului 2025 se află, pentru al șaselea an în istoria topului IFPI și al patrulea consecutiv, Taylor Swift. Artista a lansat al 12-lea album de studio, The Life of a Showgirl, care a ocupat simultan prima poziție în IFPI Global Album Chart, Global Album Sales Chart și Global Vinyl Album Chart, Swift doborând propriul record mondial de vânzări de vinil pentru al patrulea an la rând. Completează primele zece locuri ale clasamentului de artiști, în ordine: grupul de K-pop Stray Kids – locul 2, cel mai bun rezultat al lor vreodată –, Drake (3), The Weeknd (4), Bad Bunny (5), Kendrick Lamar (6), Morgan Wallen (7), Sabrina Carpenter (8), Billie Eilish (9) și Lady Gaga (10).
Cel mai bine vândut single global al anului 2025 a fost „APT.” – colaborarea dintre Rosé (BLACKPINK) și Bruno Mars –, care a acumulat 2,06 miliarde de unități echivalente și a marcat mai multe premiere istorice: este primul single ajuns pe locul întâi al IFPI Global Single Chart interpretat de un artist din afara Americii de Nord sau Europei, precum și primul cu versuri non-engleze la vârf de clasament. Pe locul al doilea s-a clasat „Golden” de HUNTR/X, din coloana sonoră a filmului de animație KPop Demon Hunters.
Inteligența artificială, marea provocare a momentului
Dincolo de cifrele îmbucurătoare, raportul IFPI acordă o atenție deosebită impactului inteligenței artificiale asupra industriei, descris ca una dintre cele mai importante și mai urgente teme ale acestui moment. Principala îngrijorare vizează practica larg documentată a companiilor de AI de a utiliza cantități masive de muzică și alte conținuturi protejate de drepturi de autor pentru antrenarea modelelor, fără acordul prealabil al creatorilor.
„Casele de discuri se implică activ și încheie parteneriate cu dezvoltatorii de AI care recunosc și respectă drepturile creatorilor prin licențe negociate, confruntând în același timp actorii de rea-credință care folosesc muzica fără permisiune”, se arată în raport. Marile case de discuri – Universal Music Group, Warner Music Group și Sony Music – au accelerat în ultimul timp negocierile atât cu startup-uri AI, cât și cu jucători consacrați din domeniu. Spotify a anunțat un acord cu mai mulți actori din industrie pentru dezvoltarea unor produse AI „responsabile”, iar ulterior cele trei mari case de discuri au semnat împreună primul lor acord trilateral cu startup-ul de AI Klay, prezentat drept un produs de abonament destinat să „înalțe artiștii și să le celebreze arta”.
„Vom îmbrățișa tehnologia care servește muzicienii, vom combate frauda pe platformele de streaming și ne vom asigura că AI amplifică creativitatea umană. Următorul val de ascultare plătită va urma din această abordare – corectitudine, inovație și angajament pe termen lung față de cei care fac muzica”, a declarat Rob Stringer, chairman și CEO al Sony Music, în cadrul raportului.
