Într-o sală de tribunal din Los Angeles se desfășoară ceea ce specialiștii în drept și politici tehnologice consideră a fi cel mai important proces împotriva marilor companii de tehnologie din istoria recentă. Pentru prima dată, un juriu american este chemat să decidă dacă modul în care a fost proiectată o platformă digitală poate constitui în sine un temei de răspundere civilă – nu din cauza conținutului postat de utilizatori, ci din cauza deciziilor de inginerie ale companiilor.
Reclamanta este o tânără de 20 de ani din California, identificată prin inițialele K.G.M. Aceasta a declarat că a început să folosească YouTube în jurul vârstei de șase ani și și-a creat un cont de Instagram la nouă ani. Acțiunea sa în justiție și mărturia sa susțin că funcțiile de design ale platformelor – printre care like-urile, algoritmii de recomandare, derularea infinită, redarea automată și sistemele de recompense deliberat imprevizibile – au generat o dependență. Dependența, arată plângerea, a alimentat depresie, anxietate, dismorfie corporală și gânduri sinucigașe.
TikTok și Snapchat au ajuns la o înțelegere cu K.G.M. înainte de proces, pentru sume nedivulgate, rămânând în proces Meta și Google. Pe 18 februarie 2026, Mark Zuckerberg, directorul executiv al Meta, a depus mărturie în fața juriului. Cazul nu privește însă doar o singură persoană: K.G.M. este un proces-etalon, ales de instanță ca test…
