După ani de promisiuni și demonstrații controversate, calculul cuantic intră într-o nouă etapă: una în care rezultatele pot fi verificate independent și pot servi drept bază pentru aplicații științifice reale. Google Quantum AI a prezentat „prima avantajare cuantică verificabilă” — formulare importantă, pentru că nu se mai discută despre o provocare artificială concepută doar pentru a pune în dificultate sistemele clasice, ci despre o sarcină cu sens științific, măsurabilă și reproductibilă.
În centrul poveștii se află algoritmul Quantum Echoes, rulat pe Willow, un procesor cu 105 qubiți anunțat la final de 2024. Timpul de execuție a fost de aproximativ două ore; pe de altă parte a balanței, Frontier, supercomputerul etalon al erei clasice, ar fi avut nevoie de circa 3,2 ani pentru același calcul. Diferența de ordinul 13.000× nu este doar spectaculoasă — este semnătura unui prag tehnologic depășit.
În 2019, Google a stârnit reacții aprinse cu un anunț despre „supremație cuantică”, criticat pentru caracterul său abstract. Noua demonstrație corectează tocmai acest reproș: verificabilitatea. Alte calculatoare cuantice pot rula același protocol și pot obține același rezultat, ceea ce mută discuția din teritoriul „experimentelor de salon” în zona metodelor științifice robuste. Aici, avantajul cuantic nu înseamnă doar viteză; el devine instrument experimental prin care putem sonda fenomene greu de…


























