„Endometrioza e ca un coleg de apartament nepoftit” – așa își începe Beatrice Bran confesiunea din volumul „Viața printre cicatrici. Jurnalul unei femei care luptă cu endometrioza”, anunțat la precomandă de Editura Trei. Citatul funcționează ca o cheie de lectură: boala este descrisă ca o prezență persistentă, imprevizibilă, care îți impune să-ți reorganizezi viața în jurul ei.
Cartea se poziționează ca jurnal autobiografic, dar și ca încercare de a traduce în cuvinte o realitate pe care multe femei o recunosc: durerea cronică și oboseala care se acumulează în tăcere, uneori însoțite de epuizare psihică și de sentimentul că suferința este minimalizată sau tratată ca „normală”.
Endometrioza: o boală frecventă, dar greu de prins la timp
Endometrioza este considerată o afecțiune cronică ce poate produce durere pelvină, menstruații dureroase, oboseală și, în unele cazuri, probleme de fertilitate. La nivel global, Organizația Mondială a Sănătății estimează că endometrioza afectează aproximativ 10% dintre femeile și fetele de vârstă reproductivă (circa 190 de milioane).
Un alt aspect recurent, confirmat de mai multe analize și articole științifice, este întârzierea diagnosticării. Frecvent apare în literatura de specialitate ideea unui interval mediu de ordinul anilor (adesea menționat în jur de ~7 ani), cu variații considerabile în funcție de țară, acces, severitate,…
