„Neurodiversitate” descrie varietatea modurilor în care gândim, simțim și ne comportăm. Așa cum fiecare persoană are o identitate culturală, fiecare are și un „neurotip”. Se estimează că aproximativ 15% dintre oameni sunt neurodivergenți (funcționare diferită de ceea ce societatea consideră „tipic”), iar restul sunt neurotipici. Conceptul este relativ nou, iar aria sa de cuprindere rămâne în dezbatere: include doar diferențe neurodezvoltative (autism, ADHD, dislexie) sau și condiții de sănătate mintală?
„Neurodivergent” vs „Neurodivers”: diferența care schimbă sensul
Rezultatele unui sondaj cu peste 900 de adulți neurodivergenți din Marea Britanie arată că aproape toți au auzit termenul „neurodiversitate”, iar ~74% folosesc limbaj asociat (ex. „neurodivergent”) pentru auto-descriere. O eroare frecventă iese în evidență:
- neurodivers se referă la grupuri mixte (neurodivergenți + neurotipici) – gândiți-vă la „divers ca întregul univers”;
- neurodivergent se referă la indivizi sau grupuri de persoane ale căror creiere funcționează diferit (de exemplu, persoane autiste, cu ADHD sau dislexie).
Participanții au semnalat că folosirea incorectă, mai ales de către organizații care declară că promovează incluziunea, e un „steag roșu”: limbaj „la modă”, fără schimbări reale de practici.
De ce contează limbajul pentru identitate și comunitate
Mulți respondenți…
