Un nou studiu desfășurat în Statele Unite a scos la iveală dilemele profunde, etice și emoționale, pe care le aduce aflarea riscului personal de a dezvolta boala Alzheimer. Dintre cei 274 de participanți sănătoși, cu vârsta de peste 65 de ani, 40% au refuzat să afle riscul propriu, deși anterior se arătaseră interesați.
Testele de risc au fost realizate pe baza unor date demografice, imagistică cerebrală și biomarkeri din sânge, atingând o precizie de 82-84% în estimarea probabilității de a dezvolta boala în următorii cinci ani. Pentru comparație, vârsta singură oferă o predicție de 79%.
Deși pare un pas major înainte în cercetare, pentru cei fără simptome cognitive, valoarea practică a testelor este limitată. Mai mult, primirea rezultatului poate produce o stare de suferință emoțională, uneori comparabilă cu trăirea unei boli. Mulți participanți au spus că preferă să nu știe — fie din cauza incertitudinii, fie pentru că au trăit deja traume asociate bolii la cei dragi. De exemplu, cei cu istoric familial de Alzheimer au fost mai puțin dispuși să afle rezultatele.
Alte statistici arată că participanții de culoare au refuzat testarea mai des decât cei albi, ceea ce ar putea reflecta un risc perceput mai mare în contextul discriminării sistemice sau al stresului cronic.
Această realitate pune în discuție dacă ar trebui ca participanților la studii să li se ofere astfel de rezultate în mod automat, în special…
