Maratoanele au explodat în popularitate, iar 2024 a adus recorduri de participanți și finișeri. Deși alergarea reduce riscul multor boli, cercetările arată că după curse lungi unii alergători raportează mai des simptome de răceală. Ipoteza clasică invoca suprasolicitarea imunitară și expunerea la mulțimi; date noi adaugă o piesă esențială: starea psihologică prealabilă (anxietate, stres, dispoziție).
Anxietatea și dispoziția înainte de cursă pot coborî „zidul” defensiv
Într-un studiu cu 406 alergători de maraton, participanții au completat chestionare privind anxietatea și dispoziția în lunile/zilele anterioare cursei și au oferit probe de salivă înainte și după. Saliva indică funcția imunității mucozale – prima barieră împotriva virusurilor respiratorii. Cei cu anxietate generală mai mare și tulburări de dispoziție (tensiune, iritare) au avut scăderi mai mari ale imunității mucozale și au raportat mai frecvent simptome de infecții respiratorii în cele două săptămâni post-maraton.
Nu e doar maratonul: și o oră de alergare contează
Un al doilea studiu de laborator, cu 45 de adulți care au alergat 60 de minute pe bandă, a găsit o reducere mai pronunțată a imunității mucozale la bărbații cu niveluri mai mari de anxietate și stres înainte de efort, comparativ cu cei mai puțin stresați. La femei, rezultatele au fost neconcludente – posibil influențate de fluctuații hormonale, faza…
