Într-un videoclip prezentat ca „educativ” despre mersul cu mașina, doi copii animați cântă și oferă „reguli” de trafic, în timp ce imaginile arată situații periculoase: copii fără centură, în fața mașinii, „plutind” lângă vehicule aflate în mișcare sau mergând pe mijlocul străzii. Clipul a strâns aproape 50.000 de vizualizări în cinci luni, iar o parte din mesaj este pur și simplu greșit („green means right”).
Pentru experții în media pentru copii, acesta este un exemplu de „AI slop”: conținut generat rapid, în volum mare, cu erori și incoerențe, optimizat mai mult pentru a prinde vizualizări decât pentru a respecta standarde minime de calitate și siguranță.
Într-o investigație semnată de Emily Tate Sullivan pentru The 74, psihologul Kathy Hirsh-Pasek avertizează că problema abia începe, iar Dr. Dana Suskind (University of Chicago) o numește „toddler AI misinformation at an industrial scale”, subliniind că nu este „conținut neutru” pentru creierul aflat în dezvoltare.
De ce clipurile „slop” sunt mai riscante când publicul e format din copii mici
În cazul adulților, un videoclip incoerent e, de regulă, doar o pierdere de timp. În cazul copiilor mici, problema este că învățarea se face prin asociere repetată: „ce văd” + „ce aud” + „ce mi se spune că înseamnă”. Când aceste semnale nu se potrivesc (sunetul spune una, textul alta, imaginea altceva), copilul nu primește doar…
