Bărbile au fost de-a lungul timpului subiect de controverse – ba apreciate ca simbol de stil, ba privite cu suspiciune din motive de igienă. Dar cât de murdare sunt, în realitate? Unele titluri de presă au susținut chiar că bărbile ar conține mai mulți microbi decât un vas de toaletă. O analiză a dovezilor științifice oferă, însă, o imagine mai echilibrată.
O comunitate microbiană complexă
Pielea umană găzduiește miliarde de microorganisme, în special bacterii, dar și fungi sau virusuri. Iar părul facial oferă un microclimat ideal: cald, adesea umed, bogat în sebum și resturi alimentare. Aceste condiții favorizează proliferarea bacteriilor și contribuie la imaginea că bărbile ar fi, prin definiție, murdare.
Studiile timpurii, realizate în urmă cu peste 50 de ani, sugerau că părul facial poate reține bacterii și toxine chiar și după spălare. Această concluzie a condus la ideea că bărbile ar putea acționa ca „rezervoare” de microbi, potențial periculoase în mediile sensibile, cum ar fi spitalele.
Controverse în domeniul medical
În domeniul sănătății, mai ales în spitale, bărbile au stârnit dezbateri privind igiena. Unele cercetări au descoperit că lucrătorii medicali cu barbă aveau o încărcătură bacteriană mai mare pe față decât cei bărbieriți. Într-un studiu comparativ între oameni și câini, barba majorității bărbaților conținea mai mulți microbi decât blana câinilor…



























