Cristina, o adolescentă delicată, dar puternică, și-a găsit refugiul în artă încă de la vârsta de 12 ani. Totul a început ca o joacă inocentă, atunci când își ajuta sora mai mică să deseneze pentru școală. De atunci, creionul și pensula au devenit prietenii săi cei mai buni, iar hârtia a devenit locul unde își putea exprima visele și emoțiile.
Un parcurs marcat de greutăți
Drumul Cristinei până aici nu a fost deloc ușor. A crescut alături de frații și surorile sale într-un mediu dificil, lipsit de stabilitate. După despărțirea părinților, viața lor s-a schimbat radical. Mama a plecat în Ungaria, lăsându-i în grija tatălui, un om copleșit de greutăți, care s-a refugiat în alcool și violență. Abuzurile fizice și emoționale au devenit o realitate zilnică pentru Cristina, până când o rudă apropiată a decis să intervină și să alerteze autoritățile.
Un nou început și redescoperirea speranței
Odată scoasă din mediul abuziv, Cristina și surorile sale au fost plasate într-o familie de asistenți maternali, care le-a oferit ceea ce le lipsea cel mai mult: stabilitate, dragoste și siguranță. În acest mediu protejat, adolescenta și-a redescoperit speranța și a învățat să viseze din nou. Talentul ei artistic nu doar că a supraviețuit traumelor, dar a și înflorit. Chiar și fără ore de desen în liceu, Cristina a participat la numeroase concursuri și a obținut premii importante. Prin artă,…
