Orice discuție despre iubire și întâlniri în anii 2020 este incompletă fără a aborda un subiect inconfortabil: ne schimbă tehnologia felul în care iubim, dorim și ne definim? Aplicațiile de dating – de la Tinder și Bumble, la Feeld – oferă utilizatorilor o gamă tot mai largă de opțiuni pentru a-și descrie genul, orientarea sexuală și tipul de relație dorit.
Termeni familiari precum „hetero”, „gay” sau „bi” sunt completați de alții mai nuanțați – „polysexual” (atracție față de mai multe, dar nu toate genurile), „skoliosexual” (atracție față de persoane care nu se încadrează în norme tradiționale de gen) sau „heteroflexible” (preponderent hetero, dar cu unele excepții).
Categorii care descriu sau creează realitatea?
Întrebarea devine: aceste etichete reflectă mai bine realitatea diversă a dorinței sau o construiesc chiar ele? Kevin Guyan, cercetător în domeniul genului și sexualității, susține că, prin folosirea acestor categorii, aplicațiile nu doar organizează utilizatorii, ci și modelează felul în care aceștia se percep și se comportă.
Ca utilizator frecvent al aplicațiilor gay la sfârșitul anilor 2000, Guyan a observat cum etichetele precum „twink”, „bear” sau „otter” nu doar reflectau niște preferințe, ci le și impuneau. Încercând să „hackuiască” algoritmii și să atragă mai multe potriviri, el și-a modelat profilul conform tendințelor promovate de…
