Cum poate gândirea budistă să ne ajute să gestionăm efectele sociale ale rețelelor de socializare

În limba pali, folosită în budism, cuvântul pentru insatisfacție și suferință umană este dukkha. Filosofia budistă consideră că toată suferința umană este cauzată de taṇhā, adică dorință, atașament sau poftă, tradus literalmente prin „sete”. Această idee străveche descrie într-un mod surprinzător lumea contemporană, unde dorința pare să pătrundă fiecare aspect al vieții noastre, de la obiceiurile de cumpărare la relațiile romantice.

Rețelele de socializare, devenite fundamentale în cultura modernă, contribuie la accentuarea dorinței și izolării. Deși conectivitatea globală este mai avansată ca niciodată, sentimentul de singurătate este în creștere, un fenomen recunoscut oficial de Organizația Mondială a Sănătății în 2023 drept o problemă globală de sănătate publică.

Contactul prin rețele sociale, spre deosebire de cel față în față, este mediat prin ecran, ceea ce creează un sentiment de distanță emoțională. Deși putem controla răspunsurile și evităm momentele stânjenitoare, lipsa spontaneității comunicării directe limitează conexiunile autentice.

Craving-ul exteriorizării

Rețelele sociale amplifică dorința pentru „exteriorizare” – tendința de a pune accent pe aparențe. Imaginea personală devine adesea un criteriu pentru validare socială. Această obsesie pentru perfecțiune, denumită de filosoful Byung-Chul Han drept „estetica netedului”, exclude imperfecțiunile. Totul –…