Pentru mulți dintre noi, primele amintiri sunt doar frânturi: o bucătărie luminată de soare, o jucărie preferată, o rană minoră care a durut atunci, dar care acum e doar o poveste. Totuși, recent, o discuție cu un prieten care susținea că își amintește clar o călătorie cu mașina pe când avea doar 18 luni mi-a stârnit curiozitatea: este amnezia copilăriei un fenomen universal?
Ce este amnezia copilăriei și cum diferă de amnezia infantilă?
Sarah Power, cercetător postdoctoral în Departamentul de Psihologie a Dezvoltării de la Max Planck Institute for Human Development, studiază memoria timpurie la rozătoare și oameni. Ea subliniază că termenii de „amnezie infantilă” și „amnezie a copilăriei” au fost folosiți adesea interschimbabil. Totuși, Power preferă să le diferențieze:
✅ Amnezia infantilă: se referă la lipsa de amintiri înainte de vârsta de trei ani – amintiri considerate ireversibile.
✅ Amnezia copilăriei: se referă la amintirile vagi și incomplete dintre trei și șase ani.
Studiile pe rozătoare au arătat că puii pot înregistra amintiri, dar nu le pot accesa mai târziu. Alte cercetări au descoperit că modificarea anumitor proteine din creier la șoareci permite accesarea acestor amintiri și influențarea comportamentului.
Amintiri false și cum ne păcălim singuri
La oameni, problema e mai complexă. Putem confunda amintirile proprii cu poveștile spuse de părinți sau cu fotografii văzute des….
