Lansat pe 15 decembrie 1989, „Driving Miss Daisy” a fost unul dintre cele mai mari fenomene cinematografice ale acelui an. Produs cu un buget de doar 7,5 milioane de dolari, filmul a generat încasări de peste 145 de milioane de dolari la nivel mondial , demonstrând că o poveste simplă, bine spusă, poate depăși orice așteptare comercială.
Regizat de Bruce Beresford și bazat pe piesa de teatru Off-Broadway a lui Alfred Uhry — care câștigase premiul Pulitzer în 1987 —, filmul i-a avut în distribuție pe Morgan Freeman, Jessica Tandy și Dan Aykroyd. „Driving Miss Daisy” a primit nouă nominalizări la Oscar și a câștigat patru, inclusiv Cel mai bun film, Cea mai bună actriță pentru Jessica Tandy, Cel mai bun scenariu adaptat și Cel mai bun machiaj. La 80 de ani, Jessica Tandy a devenit, la acel moment, cea mai în vârstă câștigătoare a unui Oscar competitiv din istorie.
La Globurile de Aur, filmul a dominat toate cele trei categorii la care a fost nominalizat: Jessica Tandy a câștigat pentru Cea mai bună actriță într-un film muzical sau comedie, Morgan Freeman a câștigat pentru Cel mai bun actor într-un film muzical sau comedie, iar pelicula a obținut și trofeul pentru Cel mai bun film muzical sau comedie.
Filmul este contestat de critici în prezent
Chiar dacă a fost inițial aclamat, „Driving Miss Daisy” a stârnit rezerve încă de la lansare, iar criticile au crescut considerabil în deceniile care au urmat. Filmul are un scor de 85% pe Rotten Tomatoes, iar critici precum Roger Ebert l-au lăudat ca fiind „extrem de subtil” și „o lecție despre cum să privești în inima unui om”, însă perspectiva dominantă din prezent este cu totul alta. Publicația Collider l-a inclus în topul celor mai slabe câștigătoare ale Oscarului pentru Cel mai bun film, criticând mesajul problematic al peliculei și tonul său excesiv de conciliant față de un subiect care merita un tratament mai curajos.
Premisa centrală a filmului eșuează tocmai prin tonul său îndulcit atunci când se confruntă cu rasismul înrădăcinat, în ciuda faptului că actorii principali oferă interpretări solide. Alte voci din critică au descris povestea drept „învechită” și „superficială”, un film care ar fi putut fi realizat în anii ’50 fără nicio modificare semnificativă.
O umbră asupra altor capodopere
Cea mai dureroasă acuză adusă „Driving Miss Daisy” rămâne, însă, cea legată de „Do the Right Thing”, filmul lui Spike Lee din același an. Una dintre cele mai frecvente nemulțumiri ale cinefilililor este că „Driving Miss Daisy” a câștigat Oscarul pentru Cel mai bun film în timp ce „Do the Right Thing” nici măcar nu a fost nominalizat.
Într-un interviu din 2015 acordat publicației The Daily Beast, Spike Lee a fost tranșant în privința relevanței filmului: „Nimeni nu vorbește despre «Driving Miss Daisy». Acel film nu este predat în școlile de film din toată lumea, așa cum este «Do the Right Thing».” Declarația rezumă perfect fractura dintre recunoașterea instituțională și impactul cultural real — o dezbatere care continuă să animeze lumea cinemaului până astăzi.
