În dezbaterea despre rețelele sociale, ne-am blocat de ani buni la „cât timp” stăm online. Dar două persoane pot petrece aceeași oră pe platforme și să trăiască experiențe foarte diferite: unul derulează pasiv la prânz, altul intră în dispute sau postează intens la 2 dimineața.
Un studiu al Universității din Bristol, care a legat date reale de pe Twitter (X) de chestionare validate de sănătate mintală din cohorta ALSPAC, arată că momentul utilizării contează. Postarea în medie pe timp de noapte a explicat ~2% din variația stării de bine – o mărime comparabilă cu efectele raportate pentru binge drinking. Noctambulii digitali (23:00–05:00) au avut scoruri de bine semnificativ mai mici decât postatorii diurni.
Legăturile cu simptome de anxietate și depresie au fost mai slabe, dar au variat în funcție de vârstă și sex (de exemplu, anxietatea s-a asociat mai puternic cu postarea nocturnă la participanții mai în vârstă). Important: designul este observațional, pe 310 adulți, deci nu stabilește cauzalitate; totuși, rezultatul se replică în comunicate și sinteze independente.
Politici: între interdicții brute și intervenții „de seară”
Australia a adoptat o interdicție națională a conturilor de social media pentru sub 16 ani, în vigoare din 10 decembrie 2025, cu amenzi mari pentru platformele care nu blochează accesul; măsura e lăudată, dar și contestată de experți pentru simplitatea excesivă.
În paralel…
