Am plecat de la o frază spusă de profesorul Luigi Ferrucci, unul dintre cei mai respectați gerontologi din lume: „Următorul mare pas în știința îmbătrânirii va fi să înțelegem cum factorii de stil de viață încetinesc îmbătrânirea.” Dacă reușim asta, nu înseamnă doar câțiva ani în plus în calendar, ci mai ales ani mai buni: să trăim mai mult timp fără bolile vârstei, iar declinul să fie comprimat spre capătul vieții.
În aceeași perioadă, un studiu cu peste 2.000 de adulți din SUA a pus reflectorul pe un factor aparent „moale”, dar surprinzător de puternic: viața socială. Rezultatul: persoanele mai bine conectate – cu sprijin emoțional constant, relații de familie funcționale, implicare în grupuri comunitare sau religioase, activități cu sens – par să aibă o viteză mai mică a îmbătrânirii biologice și markeri mai reduși ai inflamației. Legătura cu răspunsul de stres de scurtă durată a fost mai puțin clară, probabil și pentru că acei hormoni (cortizol, adrenalină) sunt dificil de surprins fidel în viața de zi cu zi.
Ce înseamnă, de fapt, „avantaj social cumulativ”
Autorii au construit un indicator-umbrelă, Cumulative Social Advantage (CSA), care nu se oprește la un singur detaliu (de pildă, a fi sau nu căsătorit), ci agregă consistența și calitatea conexiunilor: familie, prieteni apropiați, apartenența la o comunitate, frecvența contactelor, disponibilitatea sprijinului la nevoie,…
