Imaginează-ți acest scenariu: îi trimiți un mesaj partenerului tău în mijlocul zilei, întrebându-l despre planurile de cină și activitățile de după serviciu, iar el nu îți răspunde timp de o oră. Sau, la locul de muncă, managerul îți oferă un feedback constructiv legat de un proiect de care erai convins(ă) că te ocupi excelent. Dacă astfel de situații îți provoacă anxietate, neliniște profundă sau chiar furie, este posibil să ai o sensibilitate crescută la respingere.
Potrivit analistei comportamentale Reena Patel, sensibilitatea crescută la respingere este un tipar emoțional caracterizat de teama intensă de a fi respins și de nevoia excesivă de aprobare din partea celorlalți. În termeni mai puțin clinici, oamenii cu această trăsătură interpretează semnalele sociale incerte ca pe semne de umilire. Drept urmare, respingerea nu mai este doar o înțepătură trecătoare, ci devine o lovitură devastatoare care subminează încrederea în sine și poate duce la anxietate socială.
Cine poate avea sensibilitate crescută la respingere
Deși poate apărea la oricine, Patel spune că sensibilitatea crescută la respingere este cel mai des întâlnită la persoanele cu tulburare de deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD). „Este dificil de măsurat respingerea, însă cei cu ADHD au dificultăți de atenție, de interpretare a semnalelor sociale, de control al impulsurilor și de empatie, așa că nu reușesc să înțeleagă corect…
