Ne petrecem o mare parte din timp îngrijorându-ne. Fie că este vorba despre muncă, bani, prieteni, familie sau viitor, îngrijorarea este un proces mental comun pentru majoritatea dintre noi. Adesea, nu este vorba despre o grijă paralizantă care ne împiedică să facem ceva, ci mai degrabă un zgomot de fundal care, deși poate fi ignorat, este mereu prezent.
Dacă îngrijorarea este atât de dăunătoare pentru noi, de ce este atât de frecventă? Care este motivul pentru care această stare mentală generatoare de anxietate este atât de comună?
Îngrijorarea oferă un fals sentiment de recompensă
În ciuda eforturilor noastre, avem foarte puțin control asupra vieții. Nu putem garanta rezultatele doar pe baza efortului nostru. Punem munca necesară, dar viitorul rămâne incert. Pot apărea situații neașteptate: ne putem îmbolnăvi, putem pierde pe cineva drag sau putem rata o întâlnire importantă. Numărul necunoscutelor este infinit.
De aceea, ne punem constant întrebarea: „Ce se întâmplă dacă lucrurile merg prost?”
Cercetările sugerează că persoanele care își fac griji excesive dezvoltă credințe legate de consecințele pozitive ale îngrijorării, ceea ce întărește acest obicei. Dr. Seth Gillihan, profesor de psihologie la Universitatea din Pennsylvania, explică faptul că, de fiecare dată când ne îngrijorăm și nimic rău nu se întâmplă, mintea noastră face conexiunea că îngrijorarea a prevenit un eveniment negativ. Așadar,…
