De ce dorim ceea ce dorim? Fie că este vorba despre un fel de mâncare, atenția unei persoane, o țigară sau o a treia cafea, adesea credem că dorim aceste lucruri pentru că ne plac. Este o poziție intuitivă, susținută de filosoful John Stuart Mill, care a argumentat că, atunci când dorim ceva, este pentru că vrem plăcerea pe care aceasta ne-o va aduce. În lucrarea sa „Utilitarism” din 1863, Mill a scris: „Este imposibil, din punct de vedere fizic și metafizic, să dorești ceva fără ca ideea acestuia să fie plăcută.”
Cu toate acestea, uneori realizăm că nu am savurat cu adevărat acea felie de tort sau acea cafea, în ciuda dorinței puternice de a le consuma. Cercetările științifice confirmă că este posibil să dorim ceva care nu ne place foarte mult. Kent Berridge, un neurocercetător de la Universitatea din Michigan, a ajutat la dezvăluirea diferenței dintre aceste două procese: „a vrea”, adică motivația sau impulsul de a căuta o recompensă, și „a plăcea”, adică plăcerea derivată din experiența în sine.
Studiile lui Berridge au arătat că mecanismele neurochimice pentru „a vrea” și „a plăcea” sunt distincte, fiind generate de substanțe chimice și regiuni diferite din creier. Aceste descoperiri ne ajută să înțelegem mai bine nu doar dependența, dar și pierderea motivației asociată cu anumite tulburări mentale și comportamentele noastre de zi cu zi.