Un studiu amplu pe 10.346 de adulți din zece țări europene sugerează că a fi crescut religios se asociază, în medie, cu o sănătate autoevaluată ușor mai slabă după 50 de ani. Imaginea nu este însă uniformă: sănătatea mintală și cea cognitivă par dezavantajate, în timp ce funcționalitatea fizică are semne ușor pozitive. Rezultatele diferă și în funcție de vârstă, gen, educație, istoricul familial și practicile religioase la maturitate.
De ce contează contextul din copilărie
Literatura despre religiozitate și sănătate oferă concluzii mixte. Unele cercetări indică beneficii (sprijin social, comportamente sănătoase, risc mai mic de sinucidere), altele găsesc legături cu depresia în anumite populații. Lipseau, însă, analizele care urmăresc influența educației religioase timpurii asupra sănătății la vârsta a treia. Noul studiu publicat în Social Science & Medicine completează această lacună.
Metodologie pe scurt
Autorii au folosit date din Survey of Health, Aging, and Retirement in Europe (SHARE), selectând persoane de 50+ ani din zece țări. Participanții au răspuns la întrebarea: „Ai fost educat religios de către părinți?”. S-au analizat mai multe dimensiuni ale sănătății actuale:
– Sănătate autoevaluată pe o scală în 5 trepte (de la „slabă” la „excelentă”).
– Indicatori fizici (afecțiuni cronice, limitări în activitățile zilnice).
– Sănătate mintală (simptome…
