Geoffrey Hinton, unul dintre așa-numiții „părinți ai inteligenței artificiale”, a câștigat Premiul Nobel pentru Fizică pentru munca sa revoluționară în domeniul rețelelor neuronale, tehnologie pe care o consideră acum un posibil pericol pentru omenire.
Hinton și colegul său, John J. Hopfield, au fost premiați marți pentru contribuțiile lor esențiale în dezvoltarea rețelelor neuronale artificiale, care stau la baza modelurilor puternice de AI dezvoltate de Google, OpenAI și alții. Aceste inovații, inspirate de arhitectura creierului uman, au facilitat progrese semnificative în învățarea automată, folosită în aplicații precum detectarea fraudelor și vehiculele autonome.
Un paradox al inovației
Hinton și Hopfield sunt recunoscuți pentru avansarea studiului rețelelor neuronale în anii ’70 și ’80, într-o perioadă în care era neclar dacă acest domeniu va evolua în forma actuală. Hopfield a combinat descoperiri din psihologie, biologie și neuroștiințe pentru a crea rețeaua „Hopfield”, capabilă să salveze și să recreeze modele din date. Hinton a extins aceste concepte pentru a dezvolta „Boltzmann machine”, care identifică modele în volume mari de date, având un impact semnificativ asupra clasificării imaginilor.
Premiul Nobel subliniază interconexiunile dintre psihologie și informatică. Rețelele neuronale, inspirate de modul în care creierul uman absoarbe informații, au stat la baza modelurilor de limbaj…
