Pentru prima dată în România, un studiu amplu explorează în paralel trei perspective distincte — ale persoanelor cu dizabilități, ale aparținătorilor și ale persoanelor fără dizabilități — cu scopul de a înțelege barierele care afectează integrarea socială a persoanelor cu dizabilități. Realizat de Asociația CED România – Centrul de Excelență prin Diversitate și Accenture, cu sprijinul AccessibleEU, studiul scoate la iveală un decalaj semnificativ între percepții și realitate, dar și oportunități clare pentru acțiuni concrete care pot transforma incluziunea socială într-un fapt, nu doar într-o intenție declarativă.
Percepții diferite asupra nevoilor reale
Rezultatele evidențiază discrepanțe notabile în ceea ce privește prioritățile identificate de cele trei categorii de respondenți. În timp ce 68% dintre persoanele fără dizabilități consideră că sprijinul instituțional este principala nevoie a persoanelor cu dizabilități, acestea din urmă indică, în proporție de 82%, nevoia de interacțiune socială ca fiind esențială pentru o viață de calitate. Activitățile culturale și recreaționale sunt, de asemenea, prioritare pentru 72% dintre respondenții din această categorie, sugerând o dorință clară de participare activă în viața comunității.
Cine este responsabil de integrare?
Majoritatea persoanelor fără dizabilități (85%) văd în stat principalul responsabil pentru integrarea…
