Un studiu recent publicat în Psychiatry Research: Neuroimaging aduce noi perspective asupra modului în care creierul influențează ruminația, un tipar mental des întâlnit în depresie.
Cercetătorii au descoperit că persoanele care tind să rumineze prezintă diferențe structurale într-o regiune a creierului numită precuneus, strâns legată de alte zone ale creierului implicate în memorie, atenție și focalizare pe sine. Aceste constatări sugerează că ruminația din depresie poate rezulta din interacțiunea diferitelor rețele cerebrale, mai degrabă decât din activitatea unor regiuni izolate ale creierului.
Ruminația – gândurile repetate, focalizate pe experiențe negative – este o trăsătură comună în depresie, înrăutățind adesea starea generală. Deși cercetările anterioare au indicat anumite regiuni cerebrale asociate cu simptomele depresiei, acest studiu își propune să clarifice ce zone specifice ale creierului sunt legate de ruminație, ajutând astfel la dezvoltarea unor tratamente mai eficiente, mai ales pentru persoanele cu episoade severe de ruminație.
„Majoritatea oamenilor sunt familiarizați cu ruminația, atunci când nu mai reușesc să scape de aceleași gânduri negative, cel mai adesea despre amintiri sau situații nefericite,” spune autorul studiului, Niall W. Duncan, profesor asociat la Institutul de Conștiință, Minte și Creier de la Universitatea de Medicină Taipei. “Acest tip de gândire negativă este un…
