La mai puțin de o săptămână după ce Departamentul de Justiție al Statelor Unite a ajuns la un acord surprinzător cu gigantul Live Nation — evitând astfel o posibilă separare forțată de divizia sa Ticketmaster — senatoarea Amy Klobuchar (D-Minnesota) a introdus în Senat Antitrust Accountability and Transparency Act, un proiect de lege menit să consolideze controlul judiciar asupra înțelegerilor antitrust și să garanteze că acestea servesc interesele consumatorilor, ale angajaților și ale companiilor mici, nu pe cele ale marilor corporații.
Un acord catalogat drept „slab” și „jignitor pentru fani”
Procesul pornit de DOJ împotriva Live Nation în 2024 acuza compania că operează ca un monopol integrat vertical în industria divertismentului live, sufocând concurența și majorând costurile pentru consumatori. Autoritățile cereau inițial dezmembrarea grupului, respectiv separarea Ticketmaster de structura-mamă. La 9 martie 2026, pe când procesul era deja în desfășurare, părțile au anunțat brusc o înțelegere: Live Nation va plăti penalități civile estimate între 200 și 280 de milioane de dolari, va renunța la acordurile exclusive de rezervare cu 13 amfiteatre din Statele Unite, va rezerva 50% din bilete pentru promotori fără contracte de exclusivitate și va plafona comisioanele de ticketing la 15% pentru locațiile pe care le operează. În plus, Ticketmaster va trebui să deschidă o parte din tehnologia sa către concurenți terți, deși locațiile vor putea în continuare să opteze pentru serviciile sale exclusive.
Klobuchar, una dintre cele mai ferme voci din Senat în favoarea unei concurențe loiale în industria divertismentului live, a respins acordul ca fiind „slab” și „absolut lipsit de respect față de fani”. Într-un interviu acordat publicației Variety, senatoarea a subliniat că înțelegerea nu aduce schimbări structurale reale și că publicul american a ieșit în pierdere. Ulterior, mai multe state au ales să continue procesele individuale împotriva Live Nation, nefiind satisfăcute de termenii stabiliți la nivel federal.
Ce propune Antitrust Accountability and Transparency Act
Proiectul de lege introdus de Klobuchar vizează reformarea Tunney Act, legea federală care reglementează în prezent modul în care instanțele revizuiesc acordurile antitrust ale Departamentului de Justiție. Printre principalele modificări propuse se numără extinderea aplicabilității Tunney Act și asupra Federal Trade Commission (FTC), care până acum era exclusă din sfera acestei reglementări. Inițiatorii legii argumentează că, în contextul în care comisari FTC au fost demiși recent, independența instituției nu mai poate fi luată ca atare, ceea ce impune un control judiciar suplimentar.
Legea ar obliga totodată guvernul să explice în mod transparent modul în care un acord propus rezolvă problemele antitrust identificate, să dezvăluie ofertele anterioare de soluționare și procesul intern de analiză a acestora, precum și orice înțelegeri colaterale care nu sunt incluse explicit în textul acordului final. Toate comunicările legate de negocierea unui acord vor trebui, de asemenea, puse la dispoziția instanțelor și a publicului.
O altă prevedere importantă este introducerea unui mecanism „hold-separate” de până la 90 de zile, care ar împiedica fuzionarea activelor înainte ca instanța să finalizeze analiza acordului. Măsura vizează un fenomen cunoscut în dreptul american drept „unscrambling an egg” — odată ce activele sunt combinate, instanțele sunt extrem de reticente să ordone separarea lor ulterioară, chiar și atunci când acordul se dovedește problematic. Proiectul de lege ar permite instanțelor să prelungească această perioadă de suspendare dacă există motive serioase de îngrijorare.
Totodată, procurorii generali ai statelor ar putea interveni de drept în audierile Tunney Act, fără să mai fie nevoiți să cheltuiască resurse limitate pentru a convinge instanțele să le asculte punctul de vedere. Și mai semnificativ, în cazurile în care guvernul federal alege să renunțe voluntar la un dosar — în loc să negocieze un acord — legea ar permite procurorilor generali de stat să preia și să continue acțiunea judiciară.
Susținere bipartizană și voci din ambele administrații
Proiectul de lege este co-sponsorizat de senatorii Dick Durbin, Cory Booker, Mazie Hirono, Richard Blumenthal, Peter Welch, Sheldon Whitehouse, Elizabeth Warren și Chris Murphy, iar în Camera Reprezentanților legislația complementară este condusă de deputatul Jamie Raskin, membru de rang al Comisiei Judiciare a Camerei.
Remarcabil este și sprijinul primit din rândul foștilor oficiali antitrust, indiferent de afiliere politică. Jonathan Kanter, fost procuror general adjunct pentru probleme antitrust în administrația Biden, a declarat că amendamentele propuse clarifică faptul că instanțele au atât autoritatea, cât și obligația de a face mai mult decât să valideze automat acordurile guvernamentale. Roger Alford, care a ocupat aceeași funcție sub administrația Trump, a salutat propunerile ca adăugiri binevenite pentru consolidarea controlului judiciar. Proiectul beneficiază, de asemenea, de susținerea unor organizații precum American Antitrust Institute, Public Knowledge, Open Markets Institute și American Economic Liberties Project.
Demiterea oficialilor antitrust și acuzații de „pay-to-play”
Contextul politic din spatele acestei inițiative legislative este unul tensionat. Conform informațiilor apărute în presă, Gail Slater, numită de administrația Trump în funcția de procuror general adjunct pentru probleme antitrust, a fost înlăturată din funcție, în parte din cauza rezistenței sale față de presiunile exercitate de conducerea Departamentului de Justiție în dosarul Live Nation-Ticketmaster. La scurt timp înainte de proces, DOJ a semnat un acord de fuziune în sectorul echipamentelor de rețea pentru companii, ignorând obiecțiile propriei sale divizii antitrust, fapt care a condus la demiterea a doi oficiali, printre care și Roger Alford. Acesta din urmă a avertizat public că administrația a adoptat o abordare de tip „pay-to-play” în aplicarea legilor antitrust și că Departamentul de Justiție este asaltat de lobbyiști lipsiți de expertiză reală în domeniu, care ocolesc conducerea Diviziei Antitrust pentru a obține favoruri.
Senatoarea Elizabeth Warren a mers mai departe, declarând că, sub administrația Trump, aplicarea legilor antitrust a devenit „un bazin în creștere al corupției”, în care fuziunile corporative mari par să fie cel mai nou instrument de favorizare politică, în detrimentul consumatorilor și al angajaților.
Reacția statelor și presiunea continuă asupra Live Nation
Acordul DOJ nu a pus capăt problemelor juridice ale Live Nation. Numeroase state au ales să-și continue propriile acțiuni în instanță, nesatisfăcute de concesiile obținute la nivel federal. Totodată, un raport al Subcomisiei Permanente de Investigații din Senatul SUA, publicat de senatorul Richard Blumenthal chiar în ziua introducerii proiectului de lege, susține că Live Nation a jucat un rol mai mare în creșterea prețurilor la bilete decât recunoaște compania și că ar fi încurajat artiștii să listeze bilete pe piața secundară pentru a umfla prețurile. Live Nation și Ticketmaster au respins constant aceste acuzații, argumentând că artiștii sunt cei care stabilesc prețurile și că o aplicare mai strictă a legilor pe piața secundară ar fi singura soluție reală pentru limitarea speculei.
Antitrust Accountability and Transparency Act se află acum la început de drum legislativ, dar introducerea sa semnalează că presiunea politică asupra Live Nation și asupra modului în care administrația Trump gestionează dosarele antitrust este departe de a se fi încheiat.
