La prima vedere, răspunsul pare simplu: de ce să fim prieteni cu cineva imoral? Intuiția morală comună sugerează că ar trebui să ne distanțăm de persoanele care comit acte condamnabile – fie că este vorba despre înșelarea partenerului, abuzarea angajaților sau corupția politică. Într-o lume în care suntem încurajați să ne „curățăm” cercul social de influențe toxice, asocierea cu o persoană „rea” pare echivalentă cu complicitatea. Însă, filosofia și psihologia ne arată că situația este mult mai nuanțată.
De ce ne temem de prietenia cu persoane imorale?
Două presupuneri principale alimentează ideea că nu putem fi prieteni cu oameni „răi”. Prima este legată de influența reciprocă. Aristotel scria în Etica Nicomahică că prietenia autentică presupune împărtășirea unor valori comune. Filosofi contemporani precum Dean Cocking și Jeanette Kennett susțin că prietenii trebuie să fie deschiși să fie modelați de valorile centrale ale celuilalt (Cocking & Kennett, 1998). Dacă prietenul tău este imoral, riscul este ca, într-un fel subtil, să devii asemenea lui.
A doua presupunere este legată de imaginea morală: simpla asociere cu cineva „rău” transmite un mesaj despre cine ești tu. Gândiți-vă la exemplul lui Ivan cel Groaznic. Dacă aflăm că avea un prieten apropiat, fără să știm nimic altceva despre acel om, tindem să îl judecăm ca fiind și el lipsit de moralitate. Asocierea în sine devine un…
