Radiohead a transmis o declarație publică prin care condamnă folosirea piesei „Let Down” drept coloană sonoră într-un videoclip distribuit pe conturile de social media ale U.S. Immigration and Customs Enforcement (ICE), agenție aflată în subordinea Department of Homeland Security (DHS). Trupa spune că utilizarea a avut loc fără acordul său și cere retragerea materialului de pe platforme.
Potrivit relatărilor din presa internațională, videoclipul a fost publicat pe 18 februarie 2026 și folosește o versiune corală a melodiei „Let Down”, în timp ce pe ecran rulează imagini cu persoane prezentate drept victime ale unor infracțiuni pe care agenția le atribuie „imigranților aflați ilegal” (în mesajul oficial apare formularea „criminal illegal alien violence”).
În declarația transmisă presei, un reprezentant al trupei a precizat că folosirea piesei s-a făcut „fără permisiunea trupei”, iar mesajul public include o cerere explicită ca postarea să fie ștearsă. Radiohead subliniază că piesa are o încărcătură emoțională importantă pentru trupă și pentru public și acuză agenția că încearcă să o „însușească” într-un context politic.
DHS răspunde, iar disputa se mută în spațiul public
DHS, instituția care coordonează ICE, a reacționat public, apărând mesajul videoclipului și prezentând clipul ca pe un omagiu adus victimelor. În unele declarații citate de presa americană, răspunsul oficial pune accent pe tema „compasiunii” față de familiile victimelor.
La momentul apariției relatărilor, nu era clar dacă ICE a retras sau nu materialul de pe conturile sale.
Nu e un caz izolat: artiști care au cerut să nu le fie folosită muzica în clipuri pro-ICE
Conflictul vine după episoade similare în care artiști pop au acuzat administrația și agențiile federale că le folosesc muzica în videoclipuri cu mesaj politic, fără acord sau în contradicție cu poziția lor publică.
În noiembrie 2025, Olivia Rodrigo a criticat DHS pentru folosirea piesei „all-american bitch” într-un clip distribuit online, despre care artista a spus că promovează „propagandă rasistă și plină de ură”.
În decembrie 2025, Sabrina Carpenter a reacționat după ce ICE/DHS a folosit melodia „Juno” într-un videoclip pro-ICE. Ulterior, disputa a escaladat când a circulat un alt clip care reutiliza o secvență dintr-o reclamă „Saturday Night Live”, editată pentru a părea că artista susține mesajul, inclusiv printr-o replică modificată („too illegal”) asociată comediantului Marcello Hernández.
În acest context, ieșirea Radiohead e tratată de presă ca parte dintr-un tipar mai larg: artiști care încearcă să își protejeze muzica de asocierea cu campanii guvernamentale sau mesaje partizane, mai ales când materialele devin virale și sunt percepute ca propagandă.
Legătura cu episodul „Melania”: Jonny Greenwood și Paul Thomas Anderson, dispută separată pe licențiere
Mesajul Radiohead către DHS/ICE vine la scurt timp după o altă controversă legată de muzică și licențiere, de data aceasta implicându-l pe Jonny Greenwood (Radiohead) și pe regizorul Paul Thomas Anderson. Cei doi au cerut ca un fragment din partitura filmului „Phantom Thread” să fie scos din documentarul „Melania”, susținând că folosirea ar încălca prevederi contractuale privind consultarea compozitorului pentru licențieri ulterioare.
Producătorul documentarului, Marc Beckman, a declarat în interviuri că muzica a fost licențiată „corespunzător” și că nu intenționează să o elimine din film.
De ce contează astfel de cazuri
Dincolo de limbajul dur folosit în reacții, miza acestor dispute este una clară: controlul asupra modului în care o piesă ajunge să fie asociată cu o cauză, o instituție sau o campanie. Chiar și atunci când există mecanisme legale de licențiere, artiștii pot contesta folosirea pe motive contractuale, de imagine sau de integritate artistică. Iar când utilizarea se face fără permisiune, conflictul se mută rapid în spațiul public, unde presiunea vine nu doar dinspre industrie, ci și dinspre fani.
