Atunci când vorbim despre stresul profesional, termenul cel mai des întâlnit este burnout. Caracterizat prin epuizare, depersonalizare și pierderea sentimentului de realizare personală, burnout-ul apare atunci când stresul cronic la locul de muncă nu este gestionat corespunzător. Totuși, la celălalt capăt al spectrului, există o altă realitate adesea trecută cu vederea: rustout-ul.
Dacă burnout-ul este rezultatul suprasolicitării, rustout-ul se naște din lipsa de provocare, stagnare profesională și sarcini repetitive. Angajații afectați experimentează plictiseală, apatie și lipsă de motivație, ajungând să facă doar strictul necesar. Această stare duce la procrastinare, la pierderea interesului pentru activitatea de zi cu zi și, pe termen lung, la insatisfacție profesională și probleme de sănătate mintală.
„Rustout-ul este un declin mental și emoțional cauzat de sarcini monotone și lipsa oportunităților de creștere”, explică Sabrina Fitzsimons, co-director al DCU CREATE (Centre for Collaborative Research Across Teacher Education) și lector în educație la Dublin City University.
Rustout-ul în mediul academic
Un studiu realizat pe 154 de cadre universitare care formează viitorii profesori (teacher educators), completat de interviuri detaliate cu 14 dintre ei, a scos la iveală un fenomen îngrijorător. Deși mulți dintre participanți au declarat că își apreciază munca și diversitatea acesteia, s-au identificat simptome…
