La începutul lui 2026, Wikipedia a intrat oficial în al 25-lea an de existență, într-un moment în care internetul se rearanjează în jurul modelelor generative și al „răspunsurilor” livrate de chatboți, nu al linkurilor. Platforma rămâne una dintre cele mai accesate destinații online, cu peste 65 de milioane de articole în aproximativ 300 de limbi și o comunitate de circa 250.000 de voluntari care editează constant conținutul.
În acest context, Wikimedia Foundation (organizația non-profit care operează Wikipedia) încearcă să rezolve o ecuație dificilă: conținutul este liber, însă infrastructura care îl servește la scară globală nu este. Iar presiunea pe infrastructură crește odată cu interesul companiilor AI pentru date curate, structurate și actualizate.
Acorduri cu jucători AI: „plătiți partea corectă din costuri”
Wikimedia a anunțat noi acorduri comerciale cu mai multe companii din zona AI — inclusiv Amazon, Meta, Microsoft, Perplexity și Mistral AI — în ideea de a oferi acces la conținut într-un regim „enterprise”, la „volum și viteză” potrivite nevoilor de antrenare și operare ale sistemelor AI.
Mesajul public al lui Jimmy Wales este pragmatic: Wikipedia nu vrea să „blocheze” antrenarea modelelor pe datele sale, dar consideră că actorii care consumă masiv resurse trebuie să contribuie financiar.
De ce se întâmplă acum: boți, scraping și o piață a datelor care s-a maturizat
Două tendințe…
.jpg "Antena 1 anunță un nou sezon al emisiunii Hello Chef")
