Primul semn de anxietate socială poate apărea încă din copilărie — un tremur inexplicabil la intrarea la petrecerea unui coleg, o gură uscată înainte de a lua cuvântul în public, un roșu aprins pe obraji în momente în care nimeni altcineva nu pare afectat. Mult timp considerată o simplă trăsătură de personalitate sau o chestiune de „fire”, anxietatea socială este astăzi recunoscută ca o afecțiune complexă, cu fundamente neurologice, genetice și chiar intestinale bine documentate.
Potrivit National Institute for Health and Care Excellence (NICE) din Marea Britanie, aproximativ 12% dintre oameni vor experimenta tulburarea de anxietate socială la un moment dat în viață, ceea ce o plasează drept cea mai frecventă formă de anxietate. Cu toate acestea, mulți o confundă cu introversiunea sau cu simpla timiditate, fără să îi înțeleagă mecanismele profunde și, mai ales, posibilitățile reale de gestionare.
Ce este anxietatea socială și cum diferă de introversiune
Conform ghidurilor NICE, anxietatea socială reprezintă „o teamă covârșitoare față de situațiile sociale”. Persoanele care suferă de această tulburare se tem că vor face sau vor spune ceva care le va provoca jenă, umilință sau respingere din partea celorlalți. Simptomele tipice includ teama de a roși, de a transpira sau de a părea nervoși, dar și grija că vor fi percepuți ca plictisitori, ciudați sau nepotriviți.
Este important de…
