Copiii de azi cresc cu imagini ale inundațiilor, incendiilor de vegetație și grafice ale temperaturilor care urcă. Nu e de mirare că mulți duc această realitate în minte și corp, ca pe o tensiune de fond. Un set de sondaje realizate în Marea Britanie pe copii de vârstă primară arată că 78% sunt îngrijorați de schimbările climatice, iar 27% „foarte îngrijorați” – semnal că discuția nu e un moft, ci o nevoie educațională și emoțională de bază.
Ce este, de fapt, „eco-anxietatea” la copii
Asociația Americană de Psihologie (APA) folosește definiția din raportul său cu ecoAmerica: „frica cronică de un dezastru de mediu” („chronic fear of environmental doom”). Nu e un diagnostic oficial, ci o umbrelă pentru trăiri precum tristețe, teamă, neputință, vinovăție – care, în exces, pot afecta somnul, concentrarea și funcționarea zilnică. UNICEF descrie fenomenul drept distres emoțional, mental sau fizic accentuat de schimbările climatice, cu manifestări care merg de la nervozitate și insomnie până la sentimentul că viitorul e nesigur.
Un studiu global publicat în The Lancet Planetary Health (10.000 de tineri, 16–25 ani, din 10 țări) a documentat pe larg povara subiectivă: aproape 60% se declară „foarte” sau „extrem” îngrijorați, 45% resimt impact negativ asupra activităților zilnice (mâncat, somn, școală), iar mulți percep trădare sau abandon din partea adulților și a autorităților….
