În ianuarie 2019, cazul lui Rahaf Mohammed al-Qunun a atras atenția la nivel mondial. Tânăra saudită, care încerca să scape de familie, a rămas blocată în Thailanda după ce i-a fost confiscat pașaportul. Cu ajutorul smartphone-ului, a folosit rețelele sociale pentru a alerta organizații internaționale asupra riscurilor la care era expusă. Canada i-a acordat ulterior azil. Declarația ulterioară a însărcinatului cu afaceri saudit în Thailanda, potrivit căreia autoritățile ar fi trebuit să o deposedeze de telefon, a evidențiat puterea fără precedent a acestui dispozitiv conectat.
În același an, activista Manal al-Sharif, cofondatoare a mișcării Women2Drive din 2011 și una dintre vocile care au popularizat cauza pe rețelele sociale, și-a închis conturile de Twitter și Facebook. Platformele care îi amplificaseră vocea au devenit, în timp, un spațiu vulnerabil la propagandă și dezinformare. Instrumente de mobilizare și rezistență, rețelele sociale pot funcționa simultan ca instrumente de presiune și control.
La finalul anilor 2010, numeroase femei saudite au folosit social media pentru a construi afaceri, de la inițiative mici la proiecte antreprenoriale solide. Exemplele arată complexitatea experiențelor feminine din regat, care nu pot fi reduse la stereotipul femeii musulmane exclusiv victimizate sau, dimpotrivă, hiper-cosmopolite. Ele evidențiază rolul smartphone-ului în contestarea normelor de gen.
