Întoarcerea la un fost partener, deși uneori regretabilă, este un fenomen destul de frecvent. Această experiență, denumită în literatura științifică drept „relationship churning” (reluarea unei relații după o despărțire), este mai comună în rândul adolescenților și adulților tineri, dar poate afecta persoane de toate vârstele, inclusiv cupluri căsătorite. Relațiile reaprinse nu sunt neapărat o idee proastă, dar pot deveni toxice sau chiar periculoase dacă implică abuz emoțional sau fizic, trădare profundă, manipulare sau lipsă de onestitate.
De ce, totuși, revenim la aceleași relații care ne-au făcut rău? Și cum putem rupe acest obicei dacă ne dorim cu adevărat să mergem mai departe? Explicațiile se află în neuroștiință, psihologie și în înțelegerea modului în care creierul nostru procesează iubirea și despărțirile.
1. Recompensa familiarității: Dopamina și relațiile
Atunci când ne îndrăgostim, creierul nostru eliberează dopamină, un neurotransmițător asociat cu plăcerea, motivația și formarea obiceiurilor. Cercetările pe șoarecii de câmp (mici mamifere monogame) arată că dopamina creează o „amprentă neurală” activată exclusiv de prezența partenerului.
Această amprentă ne face să dorim să repetăm experiențele asociate cu acea persoană. De aceea, chiar și după o despărțire, poți simți o nevoie puternică de a te reconecta cu fostul partener. Este similar cu o recădere pentru…