Freddie Mercury (născut Farrokh Bulsara; 5 septembrie 1946 – 24 noiembrie 1991) muzician britanic, cunoscut ca lider al trupei britanice Queen (introdusă în Rock and Roll Hall of Fame în 2001). El este recunoscut pentru calităţile vocale şi pentru prestaţiile live. Drept compozitor, el a compus multe hituri internaţionale, incluzând „Killer Queen”, „Bohemian Rhapsody”, „Somebody to Love”, „We Are the Champions” şi „Little Thing Called Love”. Mercury a murit în urma unor complicaţii făcute din cauza SIDA.
Deşi Queen nu a fost apreciată de criticii de rock, formaţia a reuşit să vândă până în prezent aproape jumătate de miliard de albume. Formaţia a petrecut mai multe săptămâni adunate în UK Album Charts decât oricine în istoria muzicii, incluzând The Beatles. Două dintre melodiile lui Freddie, „We Are the Champions” şi „Bohemian Rhapsody”, au fost votate drept cele mai bune melodii din toate timpurile de asociaţii importante precum Sony Ericsson şi Guinness World Records. În 2006, Time Asia l-a trecut pe Mercury drept unul din cele mai importante personalităţi din ultimii 60 de ani. Pe de altă parte, Mercury a fost criticat că şi-a ţinut secretă originea, preferinţele sexuale şi îmbolnăvirea de SIDA.
Primii ani
Freddie Mercury pe numele său adevărat Farrokh Bulsara, s-a născut pe insula africană Zanzibar, la acea vreme colonie britanică, acum o parte din Tanzania. Părinţii săi, Bomi Bulsara şi Jer Bulsara erau perşi din India care practicau religia antică zorostriana. Mercury avea o sora mai mică, Kashmira.
Mercury a fost trimis în India la vârsta de 7 ani pentru a merge la St. Peter’s School, o şcoală pentru băieţi la Panchgani lângă Bombay. La St. Peter’s, a fost un student strălucit care a excelat la sport şi a învăţat să cânte la pian. La şcoală, a format o trupa, numită The Hectics, unde el cânta la pian. Tot la St. Peter’s a început să-şi spună „Freddie.” Mercury a rămas în India în copilărie, locuind cu bunica şi mătuşa lui. şi-a completat educaţia în India la St. Mary’s (ISC) High School în Mazagon înainte sa se întoarcă în Zanzibar.
La vârsta de 17 ani, Mercury şi familia sa au fost forţaţi să plece din Zanzibar în Anglia ca rezultat a Revoluţiei din Zanzibar. Familia s-a mutat într-o casa mică la periferia oraşului Feltham în afara Londrei. Mercury s-a înrolat la „Isleworth Polytechnic” (în prezent West Thames College) în Vestul Londrei unde a studiat arta. În cele din urma a obţinut o diploma în artă şi design grafic la Ealing Art College, folosind ulterior acest talent construind emblema trupei Queen. Mercury a rămas cetăţean britanic până la sfârşitul vieţii.
După absolvire, Mercury s-a alăturat mai multor trupe şi a vândut haine second hand în Kensington Market in Londra. A avut o slujba şi la Aeroportul Heathrow. Prietenii din acele vremuri şi-l amintesc pe Mercury drept un elev tăcut şi timid care arăta mult interes în muzică. În 1969 a format trupa Ibex, care s-a numit apoi Wreckage. Când aceasta a luat sfârşit în luna octombrie a acelui an, s-a alăturat formaţiei Sour Milk Sea unde era solistul trupei. La începutul anului 1970 s-a destrămat şi acest grup.
În aprilie a acelui an s-a alăturat chitaristului Brian May şi toboşarul Roger Taylor, care fuseseră în trupa Smile. În ciuda protestelor colegilor săi, Mercury a ales numele „Queen” pentru noua trupă. Tot în această vreme şi-a schimbat şi numele de familie.
Muzician/Cântăreţ
Considerat ca fiind unul din cei mai buni căntăreţi din toate timpurile, Freddie Mercury avea o voce deosebită şi distinctivă, incluzând o rază vocală de 4 octave. Deşi vocea naturală de vorbit era încadrată la bariton, el cânta majoritatea melodiilor ca tenor. Soprana spaniolă Montserrat Caballé, cu care Mercury a înregistrat un album, a spus „diferenţa dintre Freddie şi toţi ceilalţi căntăreţi rock este vocea.”
Mercury a compus zece melodii din cele şaptesprezece de pe albumul Greatest Hits al formaţiei Queen: „Seven Seas of Rhye”, „Killer Queen”, „Bohemian Rhapsody”, „Somebody to Love”, „Good Old-Fashioned Lover Boy”, „We Are the Champions”, „Bicycle Race”, „Don’t Stop Me Now”, „Crazy Little Thing Called Love”, şi „Play the Game”. Oricum, prin anii optzeci, toţi cei patru membrii ai formaţiei compuneau hituri. Cel mai notabil aspect a melodiilor sale este faptul că acesta introducea în melodiile sale diverse stiluri de muzică, care includeau rock, heavy metal, pop dar şi disco. În comparaţie cu mulţi compozitorii de muzică rock, Mercury tindea să compună melodii complexe. De exemplu, „Bohemian Rhapsody” este compusă din foarte multe note. Pe de altă parte, „Crazy Little Thing Called Love” este alcătuită din foarte puţine note. Deşi Mercury compunea deseori armonii complicate, acesta a declarat că nu putea să citească muzică. El a compus majoritatea melodiilor la pian, alegând deseori note greu de realizat de colegul de trupă chitaristul Brian May.
Cântăreţul Axl Rose a spus de talentul lui Mercury de a compune, „Dacă nu aveam melodiile lui Freddie Mercury când eram copil, nu ştiu unde aş fi acum. M-a învăţat diverse lucruri despre muzică. Mi-a deschis mintea. Nu am avut un profesor mai bun în viaţă decăt el.” Albumele Queen nu erau favorizate de critici.
Mercury este recunoscut pentru prestaţiile live, care erau de obicei pe stadioane mari. El a arătat un stil teatral care deseori invoca o mare participare a publicului. Una din cele mai notabile performanţe al lui Mercury cu Queen a avut loc la Live Aid în 1985, când un stadion întreg de 72,000 de oamenii au bătut din palme, au cântat. Performanţa celor de la Queen la acest eveniment a fost declarată de mulţi specialişti drept cel mai bun concert din toate timpurile. Într-o relatare a evenimentelor de la Live Aid în 2005, un critic a scris, „Cei care compun liste cu cei mai buni căntăreţi şi îi plasează pe Mick Jagger, Robert Plant pe primele locuri fac o mare greşeală. Freddie, evidenţiat de prestaţia de la Live Aid , este de departe cel mai „zeu” dintre toţi.”
De-a lungul carierei sale, Mercury a concertat de peste 700 de ori cu Queen în întreaga lume. Trupa a fost prima care a cântat pe stadioanele din Africa de Sud, spărgând recordul de oamenii prezenţi la un concert la stadionul Morumbi în Sao Paulo în 1981. În 1986, Queen a fost prima care a cântat în spaţiul comunist, unde a cântat în faţa a 80,000 de oameni în Budapesta. Ultimul concert al lui Mercury cu Queen a avut loc pe 9 august 1986 la Knebworth Park în Anglia unde a atras în jur de 150,000 de oameni. Starul rock David Bowie, care a participat Freddie Mercury Tribute Concert şi a înregistrat melodia „Under Pressure” cu Queen a spus despre Mercury, „Dintre toţi căntăreţii rock, Freddie a dus-o peste măsură.” … „A dus-o peste măsură, şi desigur am admirat mereu un om care poarta pantaloni strâmţi. L-am văzut într-un concert o singură dată, şi după cum se spune, era un om care putea ţine mulţimea în propria palmă. Putea oricând să transforme un clişeu într-un avantaj.”
Mercury cânta la pian în multe melodii cunoscute a trupei Queen. El folosea piane în concerte, iar în studio, diverse alte instrumente asemănătoare pianului. Începând cu anul 1979 a început să folosească sintetizoare în studio. Deşi nu era un pianist strălucit, contribuţiile sale erau de obicei foarte originale, el bătând de multe ori doar ritmul. Exemple notabile includ „Killer Queen”, „Bohemian Rhapsody”, „Good Old Fashion Lover Boy”, „We Are the Champions”, „My Melancholy Blues” şi „Don’t Stop Me Now”. „Don’t Stop Me Now” pare a fi melodia care îi arată cel mai mult talentul de pianist. Oricum, după spusele colegului de trupă Brian May, Mercury nu era mulţumit de abilităţile sale la pian şi a început să nu mai folosească instrumente. Una din ultimele contribuţii la pian ale lui Mercury a fost melodia „It’s a Hard Life” de pe albumul „The Works”. Deşi a compus multe părţi pentru chitară, Mercury poseda doar abilităţi elementare la chitară.
Pe vremea când era copil, Mercury asculta multă muzică indiană, şi una din primele lui influenţe a fost Lata Mangeshkar, pe care a avut oportunitatea de a o vedea live în India. Conform revistei Record Collector, după mutarea în Anglia, Mercury a devenit fan al lui Jimi Hendrix, John Lennon şi The Beatles. Mercury a spus despre Hendrix: “Jimi Hendrix este foarte important. Este idolul meu.” Altă influenţă a lui Freddie a fost actriţa şi cântăreaţa Liza Minnelli. Într-un interviu din 1975, a spus despre Minnelli: “Liza, în termeni de talent, se joacă. Ea are energie şi stamina, pe care o răspândeşte pe scenă, şi felul în care se transmite publicului constituie o bună influenţă. Se pot învăţa multe de la ea.” In cele din urma, Mercury a fost un fan al lui Elvis Presley. El a scris melodia „Crazy Little Thing Called Love” drept tribut lui Presley şi a cântat melodii precum Jailhouse Rock în timpul concertelor.
Cariera solo
În plus faţă de producţiile sub marca Queen, Mercury a lansat două albume solo, Mr. Bad Guy şi Barcelona, lansate în 1985, respectiv 1988. Mr. Bad Guy a fost un album orientat mai mult spre pop care includea muzica disco şi dance. Albumul Barcelona a fost realizat de Freddie în colaborare cu cântăreaţa de operă Montserrat Caballé, pe care Mercury o admira de mult.
Primul efort al lui Mercury de a produce un proiect solo a fost melodia Love Kills lansată în 1984, dedicată filmului lui Fritz Lang Metropolis din anul 1926. Melodia, produsă de Giorgio Moroder, a debutat pe locul 10 topurile britanice (UK charts). Deşi a debutat în top zece din UK Album Charts,Mr. Bad Guy nu a fost considerat a fi un succes comercial în comparaţie cu albumele Queen. Oricum, în 1993, un remix al melodiei „Living on My Own”, un single de pe album, a ajuns pe locul 1 în UK Singles Charts. Cu această melodie MErcury a câştigat trofeul Ivor Novello Award. Criticul Ed Rivadavia descrie Mr. Bad Guy ca fiind „uluitor de la început la sfârşit” şi şi-a exprimat părerea că Mercury „a accesat locuri neatinse cu acest album.” În mare, în album au fost des folosite sintetizoare într-un mod necaracteristic pentru Queen având însă influenţe de pe albumele Queen:Hot Space şi porţiuni de pe albumul The Works.
Barcelona, înregistrat cu soprana spaniolă Montserrat Caballé, combină elemente de muzică modernă şi muzică de operă. Mulţi critici au fost nesiguri ce să comenteze despre album, iar un critic a numit albumul ca fiind „cel mai bizar album al anului.” Caballé, pe de altă parte, consideră albumul ca fiind unul din cele mai mari succese ale carierei sale. Melodia „Barcelona” a debutat pe locul 8 în UK charts şi a fost un mare hit în Spania.
În plus faţă de cele două albume solo, Mercury a lansat alte single-uri, incluzând versiunea proprie a hitului The Great Pretender cântată de The Platters, melodia a debutat pe locul 5 în Anglia. în septembrie 2006, o compilaţie cu melodii realizate de Mercury în cariera sa solo a fost lansată în onoarea a cea ce ar fi fost împlinirea de 60 de ani ai artistului. Albumul a debutat pe locul 10 în UK Album Charts.
Peste ani, albume ale lui Mercury au crescut mult în valoare. De exemplu, un single japonez a melodiei “Guide Me Home” de pe albumul Barcelona valorează acum aproape L1,000 ($2,000).
Viaţa personală
La începutul anilor 70 Mercury avea o relaţie de lungă durată cu prietena Mary Austin, cu care locuia de mulţi ani. Oricum, pe la mijlocul anilor 70 cântăreţul a început o relaţie cu un producător de la Elektra Records, ceea ce a rezultat finalul relaţiei sale cu Austin. Cei doi rămân prieteni de-lungul anilor, iar Mercury adesea o numeşte pe Austin ca fiind singurul prieten adevărat. Într-un interviu din 1985, Mercury a spus despre Austin, „Toate iubirile mele m-au întrebat de ce nu o pot înlocui pe Mary (Austin), dar este pur şi simplu imposibil. Singurul prieten pe care îl am este Mary, şi nu vreau pe altcineva. Pentru mine, ea a fost precum o nevastă. Pentru mine a fost precum o căsătorie. Credem unul în celălalt, este destul pentru mine. Nu aş putea să mă îndrăgostesc de un barbat aşa cum am făcut-o de Mary.” Mercury a scris multe melodii despre Austin cea mai notabilă fiind „Love Of My Life.”
Prin anii 80, el a început să frecventeze baruri şi cluburi gay în New York, unde a întâlnit mulţi parteneri de scurtă durată. În 1985 el a început o relaţie de lungă durată cu coafezul său Jim Hutton. Hutton locuit cu Mercury în ultimii ani de viaţă a acestuia, a avut grijă de el când a fost bolnav, şi i-a fost alături când a decedat. După spusele lui Hutton, Mercury se referea la el ca fiindu-i soţ, şi că a murit purtând o eşarfă dăruită de Hutton. Hutton a scris apoi o carte despre relaţia sa cu Mercury numita Mercury and Me.
Mercury poseda o malformaţie la dinţi overbite pe care vruse să o modifice mulţi ani. La începutul carierei sale, el a spus ca ar fi vrut să o facă, dar nu a avut timp sa o facă.
Conform ediţiei din ianuarie 2004 a revistei Cat Fancy, lui Mercury îi plăceau foarte mult pisicile, la un moment dat având chiar zece. Albumul Mr. Bad Guy şi melodia „Delilah” au fost dedicate pisicilor sale, iar Mercury purta haine cu pisici în videoclipuri (precum videoclipul pentru melodia „These Are the Days of Our Lives”) şi pe pozele de album.
Conform cărţii lui Hutton „Mercury and Me”, Mercury a fost diagnosticat cu SIDA în primăvara anului 1987. În acelaşi an, Mercury a declarat că a testul său a ieşit negativ. În ciuda negaţiilor, presa britanică a continuat zvonurile în anii următori, din cauza stării psihice a lui Mercury, şi din cauza lipsei de turnee a celor de la Queen . Până la sfârşitul vieţii sale, Mercury era urmărit de fotografi, în timp ce tabloidul The Sun susţinea că Mercury este serios bolnav. Apariţia sa din ultimul său videoclip, „These Are the Days of Our Lives”, le-a continuat suspiciunile.
Mercury a continuat să înregistreze melodii în studio până cu o luna înainte de a muri în noiembrie 1991. În ultimul său an de viaţă, Queen era la apogeul succesului, albumul Innuendo intrând în topurile britanice pe locul întai şi vânzând 250,000 de copii doar în prima săptămână de la lansare.
Pe data de 22 noiembrie, 1991, Mercury l-a chemat pe managerul trupei Queen la el acasă în Kensington, pentru a discuta o declaraţie publică. A doua zi, 23 noiembrie, următorul anunţ a fost făcut din partea lui Freddie Mercury:
„În urma relatărilor din presă din ultimele două săptămânii, doresc să confirm că am fost testat HIV pozitiv şi că am SIDA. Am simţit că este corect să ţin această informaţie privată până acum pentru a proteja intimitatea celor din jurul meu. Acum a venit timpul pentru prietenii şi fanii mei din toată lumea să afle adevărul şi sper că toată lumea se va alătura doctoriilor mei în lupta acestei boli teribile. Intimitatea a fost mereu specială pentru mine şi sunt faimos pentru lipsa de interviuri. Va rog să înţelegeţi că acest lucru va continua.”
Puţin după 24 de ore de la declaraţia de presa, Mercury a murit pe data de 24 noiembrie 1991 la vârsta de 45 de ani. Cauza decesului a fost pneumoniebronhiala din cauza SIDA. Deşi nu participase de ani de zile la slujbe religioase, înmormântarea lui Freddie a fost făcută de un preot zorostrian. Cântăreţul Elton John şi membrii rămaşi din trupa Queen au luat parte la înmormântare. El a fost ars, iar locul rămăşiţelor sale este necunoscut. Prin testament, Mercury i-a lăsat lui Austin jumătate din avere, iar cealaltă jumătate părinţiilor săi şi sorei lui. El i-a mai lăsat bucătarului său L500,000, L500,000 asistentului, L100,000 şoferului, şi L500,000 partenerului său Jim Hutton. Mary Austin a moştenit casa acestuia, unde locuieşte acum împreună cu familia sa.
Critica şi controversa
În legătură cu orientarea sexuală şi SIDA
Mercury a fost criticat pentru că nu şi-a declarat orientarea sexuală, dar şi originile sale. Criticii spun că acesta nu a declarat public orientarea sa sexuală. Alţii critică evitarea de a confirma infectarea cu virusul HIV. Apoi a fost sugerat că Mercury ar fi putut strânge foarte multi bani vorbind liber şi sincer despre situaţia sa, şi despre lupta cu SIDA. Pe de altă parte, s-au strâns mulţi bani ca rezultat al Freddie Mercury Tribute Concert, care a fost transmis în toată lumea. Imediat după moartea sa, pop starul Phil Collins a spus despre Mercury, „Am cea mai mare admiraţie şi afecţiune pentru el. Dar dacă trăieşti o viaţă cum a făcut-o el ai mereu riscul de a te infecta cu SIDA.”
Mercury a fost criticat pentru faptul că şi-a ascuns etnicitatea indiană de public. Colegul de trupă Roger Taylor a sugerat că Mercury a făcut acest lucru pentru că acesta considera că nu se potriveşte cu statutul său de persoană publică. Un jurnalist mai critic de la Times Online a scris, „Curios, oamenii sunt speriaţi de etnicitatea lui Michael Jackson dar nu îi deranjează că Mercury face acelaşi lucru.”
Deşi Queen avea mult succes comercial, trupa primea impresii slabe de la criticii rock şi de la reviste precum „NME” şi „Rolling Stone.” Începând cu anii ’70, mulţi critici au îmbrăţişat mişcarea punk rock. Un critic de la Rolling Stone şi-a spus părerea despre albumul trupei din 1974 :Queen II (jumătate a fost scris de Mercury) a avut „complexitate compoziţionala abruptă şi fără rost, şi lipsa de melodie.”
Mercury şi Queen au fost aspru criticaţi în anii ’80 pentru faptul că au susţinut concerte la Sun City un complex din Africa de Sud. Ca rezultat a acestor spectacole, Queen au fost plasaţi de Naţiunile Unite pe lista neagră a artiştilor şi au fost aspru criticaţi în reviste precum NME. Members of the band defended themselves in various interviews, saying the shows were all held in front of integrated crowds.
Controversele au reapărut în 1999 când pe timbrele regale al Regatului Unit a apărut în onoarea lui Mercury timbrul Millennium Stamp, timbru pe care Mercury era vizibil. Un jurnalist şi-a exprimat părerea că Mercury a avea „un stil de viaţă degenerat”, făcându-l nepotrivit pentru stampilă. Tot din cauza timbrului au apărut şi mai multe controverse pentru că membrul trupei Queen, Roger Taylor se poate vedea în fundalul timbrului. La acea vreme, doar membrii familiei regale erau singurele persoane care apăreau pe timbrele din Marea Britanie, deşi acest lucru s-a schimbat de atunci.
O alta controversă a apărut în august 2006, când organizaţia numită „Islamic Mobilization and Propagation” a făcut o petiţie ministerului culturii din Zanzibar, ca marea sărbătoare a cea ce ar fi fost a 60 aniversare a lui Mercury să fie anulată. Organizaţia s-a plâns de diverse aspecte al organizării evenimentului, incluzând că Mercury nu a fost un adevărat Zanzibari şi că acesta a trăit o viaţă homosexuală care nu respectă legile islamului, religia dominantă a insulei. Organizaţia pretindea că asocierea lui Mercury cu Zanzibar degradează insula.” Sărbătoarea a fost prin urmare anulată.
Moştenirea lăsată
Apariţii în liste de persoane influente
Diverse Sondaje de popularitate din ultimul deceniu indica ca reputaţia lui Freddie Mercury a crescut după moarte. De exemplu, în 2002 a apărut pe locul 58 într-o lista a celor mai importanţi 100 de britanici „100 Greatest Britons”, sondaj sponsorizat de BBC şi votat de public. El a fost apoi cotat pe locul 52 într-un sondaj japonez a celor mai importanţi eroi. Deşi a fost criticat de activiştii homosexuali , autorul Paul Russell l-a inclus pe Mercury în cartea sa „The Gay 100: A Ranking of the Most Influential Gay Men and Lesbians, Past and Present”(Gay 100:Clasamentul celor mai importanti homosexuali şi lesbiene din trecut şi prezent) În 2006, revista britanică Time Asia l-a numit pe Mercury ca fiind unul din cele mai importante persoane din Asia din ultimii 60 de ani.
În Marea Britanie, Queen a petrecut mai multe săptămâni în topurile britanice decăt orice alta formaţie sau cântăreţ(incluzând Beatles şi Elvis Presley), în timp ce albumul „Greatest Hits” este cel mai vândut album din toate timpurile în Anglia . Deşi nu este foarte sigur, vânzările mondiale ale trupei sunt de aproximativ jumătate de miliard de copii. Două dintre melodiile lui Mercury, „We Are the Champions” şi „Bohemian Rhapsody”, au fost votate ca fiind cele mai bune melodii din toate timpurile în diverse sondaje importante susţinute de Sony Ericsson şi Guinness World Records. Primul a fost pentru a determina melodia preferată a lumii întregi, al doilea sondaj a avut loc în Marea Britanie.
Cauza creşterii popularităţii după moartea lui Mercury a trupei Queen nu se ştie. În Statele Unite, unde popularitatea celor de la Queen scăzuse în anii 80, vânzările albumelor au crescut fabulos în 1992, în următorul an de la moartea lui Mercury. În 1992 un critic a spus ca faptul ca trupa Queen şi-a pierdut un membru şi astfel a apărut „Fost star” a crescut popularitatea grupului în SUA. În aceeaşi perioada, filmul Wayne’s World, care includea melodia „Bohemian Rhapsody,” a fost lansat, în timp ce toate albumele Queen erau refăcute pentru CD în SUA.
Tributuri
Statuia lui Freddie Mercury în Montreux, Elveţia.
O statuie în Montreux, Elveţia (de Irena Sedlecka) a fost construită ca tribut lui Mercury. Începând cu anul 2003, fani din întreaga lume se adună anual că să aducă un omagiu cântăreţului în zilele de 1 şi 2 septembrie. Un timbru regal a fost tipărit în onoarea lui Freddie, timbrul făcând parte din seria Millennium Stamp.
Importanţa în istoria SIDA
Moartea lui Freddie Mercury a reprezentat un moment important în istoria SIDA. În primăvara anului 1992, Membrii rămaşi în viaţă din trupa Queen au fondat The Mercury Phoenix Trust şi au organizat The Freddie Mercury Tribute Concert pentru prevenire de SIDA. Concertul, care a avut loc pe Wembley Stadium în faţa a 72,000 de oameni, a inclus nume mari din lumea muzicii, precum: Robert Plant, Extreme, Elton John, Metallica, David Bowie, Annie Lennox, Tony Iommi, Guns N’ Roses, Elizabeth Taylor, George Michael, Def Leppard şi Liza Minnelli. Concertul a fost transmis în 76 de ţări şi a înregistrat o audienţă de peste 1 miliard de telespectatori.
Discografie
Mr. Bad Guy (1985)
Side 1
1. „Let’s Turn It On” – 3:42
2. „Made in Heaven” – 4:05
3. „I Was Born to Love You” – 3:38
4. „Foolin’ Around” – 3:29
5. „Your Kind Of Lover” – 3:32
Side 2
1. „Mr. Bad Guy” – 4:09
2. „Man Made Paradise” – 4:08
3. „There Must Be More To Life Than This” – 3:00
4. „Living on My Own” – 3:23
5. „My Love Is Dangerous” – 3:42
6. „Love Me Like There’s No Tomorrow” – 3:46
Barcelona (1988)
Side 1
1. „Barcelona” – 5:37
2. „La Japonaise” – 4:49
3. „The Fallen Priest” (Mercury/Moran/Rice) – 5:46
4. „Ensueno” (Mercury/Moran/Caballé) – 4:27
Side 2
1. „The Golden Boy” (Mercury/Moran/Rice) – 6:04
2. „Guide Me Home” – 4:10
3. „How Can I Go On” – 3:51
4. „Overture Piccante” – 6:40
The Freddie Mercury Album (1992)
1. „The Great Pretender” (Ram)
2. „Foolin’ Around (Steve Brown Mix)” (Mercury)
3. „Time (Nile Rodgers Mix)” (Clark/Christie)
4. „Your Kind of Lover (Steve Brown Mix)” (Mercury)
5. „Exercises in Free Love” (Mercury/Moran)
6. „In My Defence (Ron Nevison Mix)” (Clark/Daniels/Soames)
7. „Mr. Bad Guy (Brian Malouf Mix)” (Mercury)
8. „Let’s Turn It On (Jeff Lord-Alge Mix)” (Mercury)
9. „Living on My Own (Julian Raymond Mix)” (Mercury)
10. „Love Kills” (Mercury/Moroder)
11. „Barcelona” (Mercury/Moran)
The Great Pretender (1992)
1. „The Great Pretender (Brian Malouf Mix)” (Ram)
2. „Foolin’ Around (Steve Brown Mix)” (Mercury)
3. „Time (Nile Rodgers Mix)” (Clarke/Christie)
4. „Your Kind of Lover (Steve Brown Mix)” (Mercury)
5. „Exercises in Free Love” (Mercury/Moran)
6. „In My Defence (Ron Nevison Mix)” (Clark/Daniels/Soames)
7. „Mr. Bad Guy (Brian Malouf Mix)” (Mercury)
8. „Let’s Turn It On (Jeff Lord-Alge Mix)” (Mercury)
9. „Living on My Own (Julian Raymond Mix)” (Mercury)
10. „My Love Is Dangerous (Jeff Lord-Alge Mix)” (Mercury)
11. „Love Kills (Richard Wolf Mix)” (Mercury/Moroder)
Solo (2000)
Disc one: Mr. Bad Guy (1985)
1. Let’s Turn It On (Mercury) – 3:42
2. Made in Heaven (Mercury) – 4:05
3. I Was Born to Love You (Mercury) – 3:38
4. Foolin’ Around (Mercury) – 3:29
5. Your Kind Of Lover (Mercury) – 3:32
6. Mr Bad Guy (Mercury) – 4:09
7. Man Made Paradise (Mercury) – 4:08
8. There Must Be More To Life Than This (Mercury) – 3:00
9. Living on My Own (Mercury) – 3:23
10. My Love Is Dangerous (Mercury) – 3:42
11. Love Me Like There’s No Tomorrow (Mercury) – 3:46
Disc two: Barcelona (1988)
1. Barcelona (Mercury/Moran) – 5:39
2. La Japonaise (Mercury/Moran) – 4:48
3. The Fallen Priest (Mercury/Moran/Rice) – 5:45
4. Ensueno (Mercury/Moran/Caballé) – 4:21
5. The Golden Boy (Mercury/Moran/Rice) – 6:03
6. Guide Me Home (Mercury/Moran) – 2:49
7. How Can I Go On (Mercury/Moran) – 3:50
8. Overture Piccante (Mercury/Moran) – 6:39
Disc three: The Great Pretender (1992)
1. The Great Pretender (Brian Malouf Mix) (Ram) – 3:39
2. Foolin’ Around (Steve Brown Mix) (Mercury) – 3:35
3. Time (Nile Rodgers Mix) (Clark/John Christie) – 3:49
4. Your Kind Of Lover (Steve Brown Mix) (Mercury) – 3:59
5. Exercises In Free Love (Mercury/Moran) – 3:56
6. In My Defence (Ron Nevison Mix) (Clark/Soames/Daniels) – 3:51
7. Mr Bad Guy (Brian Malouf Mix) (Mercury) – 4:00
8. Let’s Turn It On (Jeff Lord-Alge Mix) (Mercury) – 3:45
9. Living on My Own (Mix) (Mercury) – 3:38
10. My Love Is Dangerous (Jeff Lord-Alge Mix) (Mercury) – 3:40
11. Love Kills (Richard Wolf Mix) (Mercury/Moroder) – 3:28
Disc four: The Singles 1973–1985
1. I Can Hear Music (Larry Lurex, 1973 Single) (Greenwich/Spector/Barry) – 3:29
2. Goin’ Back (Larry Lurex, 1973 B-side) (Goffin/King) – 3:34
3. Love Kills (Original 1984 Single Version) (Mercury/Moroder) – 4:31
4. Love Kills (Original 1984 Extended Version) (Mercury/Moroder) – 5:22
5. I Was Born to Love You (Original 1985 Extended Version) (Mercury) – 7:05
6. Stop All The Fighting (1985 Non-album B-side) (Mercury) – 3:19
7. Stop All The Fighting (1985 Non-album B-side Extended Version) (Mercury) – 6:37
8. Made in Heaven (Original 1985 Extended Version) (Mercury) – 4:50
9. She Blows Hot & Cold (1985 Non-album B-side) (Mercury) – 3:26
10. She Blows Hot & Cold (1985 Non-album B-side Extended Version) (Mercury) – 5:50
11. Living On My Own (1985 Extended Version) (Mercury) – 6:40
12. My Love Is Dangerous (Original 1985 Extended Version) (Mercury) – 6:29
13. Love Me Like There’s No Tomorrow (Original 1985 Extended Version) (Mercury) – 5:32
14. Let’s Turn It On (Original 1985 Extended Version) (Mercury) – 5:08
Disc five: The Singles 1986–1993
1. Time (Original 1986 Single/Album Version) (Clark/Christie) – 3:58
2. Time (Original 1986 Extended Version) (Clark/Christie) – 4:37
3. Time (Original 1986 Instrumental Version) (Clark/Christie) – 3:22
4. In My Defence (1986 Album Version) (Clark/Soames/Daniels) – 3:57
5. The Great Pretender (Original 1987 Single Version) (Ram) – 3:29
6. The Great Pretender (Original 1987 Extended Version) (Ram) – 5:54
7. Exercises In Free Love (1987 Non-album B-side) (Mercury/Moran) – 3:59
8. Barcelona (Original 1987 Single Version) (Mercury/Moran) – 4:27
9. Barcelona (Original 1987 Extended Version) (Mercury/Moran) – 7:07
10. How Can I Go On (1989 Single Version) (Mercury/Moran) – 4:02
11. Living on My Own (1993 No More Brothers Extended Mix) (Mercury) – 5:16
12. Living on My Own (1993 Radio Mix) (Mercury) – 3:38
13. Living on My Own (1993 Club Mix) (Mercury) – 4:27
14. Living on My Own (1993 Underground Solutions Mix) (Mercury) – 5:45
Disc six: The Instrumentals
1. Barcelona (Instrumental) (Mercury/Moran) – 4:26
2. La Japonaise (Instrumental) (Mercury/Moran) – 4:46
3. The Fallen Priest (Instrumental) (Mercury/Moran/Rice) – 5:50
4. Ensueno (Instrumental) (Mercury/Moran/Caballé) – 4:00
5. The Golden Boy (Instrumental) (Mercury/Moran/Rice) – 6:05
6. Guide Me Home (Instrumental) (Mercury/Moran) – 2:38
7. How Can I Go On (Instrumental) (Mercury/Moran) – 3:58
8. Love Me Like There’s No Tomorrow (Instrumental) (Mercury) – 4:03
9. Made in Heaven (Instrumental) (Mercury) – 4:17
10. Mr Bad Guy (Instrumental) (Mercury) – 4:14
11. There Must Be More To Life Than This (Instrumental) (Mercury) – 3:08
12. In My Defence (Instrumental) (Clark/Soames/Daniels) – 3:56
13. The Great Pretender (Instrumental) (Ram) – 3:26
Disc seven: Rarities 1
1. Let’s Turn It On (A Capella) (Mercury) – 3:04
2. Made in Heaven (Alternative Version) (Mercury) – 4:27
3. I Was Born to Love You (Vocal & Piano Version) (Mercury) – 2:58
4. Foolin’ Around (Early Version) (Mercury) – 4:14
5. Foolin’ Around (Original 1985 Unreleased 12″ Mix) (Mercury) – 5:37
6. Foolin’ Around (Instrumental) (Mercury) – 3:40
7. Your Kind Of Lover (Early Version) (Mercury) – 4:47
8. Your Kind Of Lover (Vocal & Piano Version) (Mercury) – 3:38
9. Mr Bad Guy (Orchestra Out-takes) (Mercury) – 0:35
10. Mr Bad Guy (Early Version) (Mercury) – 3:29
11. There Must Be More To Life Than This (Piano Out-takes) (Mercury) – 2:48
12. Living on My Own (Hybrid Edit: Early/Later Versions) (Mercury) – 4:29
13. Love Is Dangerous (Early Version) (Mercury) – 2:12
14. Love Me Like There’s No Tomorrow (Early Version) (Mercury) – 2:18
15. Love Me Like There’s No Tomorrow (2nd Early Version: Extract) (Mercury) – 1:03
16. Love Me Like There’s No Tomorrow (3rd Early Version) (Mercury) – 3:26
17. Love Me Like There’s No Tomorrow (Live Take) (Mercury) – 4:22
18. She Blows Hot & Cold (Alternative Version featuring Brian May) (Mercury) – 4:36
19. Gazelle (Demo) (Mercury) – 1:20
20. Money Can’t Buy Happiness (Demo) (Mercury) – 2:37
21. Love Makin’ Love (Demo) (Mercury) – 3:35
22. God Is Heavy (Demo) (Mercury) – 1:22
23. New York (Demo) (Mercury) – 2:12
Disc eight: Rarities 2
1. The Duet (The Fallen Priest) (Extract from Garden Lodge tape) (Mer/Mor/Rice) – 3:04
2. Idea (Barcelona) (Extract from Garden Lodge tape) (Mercury/Moran) – 1:12
3. Idea (Barcelona) (2nd Extract from Garden Lodge tape) (Mercury/Moran) – 1:04
4. Barcelona (Early Version: Freddie’s Demo Vocal) (Mercury/Moran) – 4:21
5. Barcelona (Freddie’s Vocal Slave) (Mercury/Moran) – 4:31
6. Barcelona (Later Version: Freddie’s Vocal only) (Mercury/Moran) – 4:26
7. La Japonaise (Early Version: Freddie’s Vocal only) (Mercury/Moran) – 4:41
8. La Japonaise (A Capella) (Mercury/Moran) – 4:17
9. Rachmaninov’s Revenge (The Fallen Priest) (Early Version) (Mercury/Moran/Rice) – 4:46
10. Rachmaninov’s Revenge (The Fallen Priest) (Later Version: Freddie’s Demo Vocal) – 5:51
11. Ensueno (Montserrat’s Live Takes) (Mercury/Moran/Caballé) – 5:36
12. The Golden Boy (Early Version: Freddie’s Demo Vocal) (Mercury/Moran/Rice) – 3:54
13. The Golden Boy (2nd Early Version: Extract) (Mercury/Moran/Rice) – 2:56
14. The Golden Boy (A Capella featuring Gospel Choir) (Mercury/Moran/Rice) – 5:12
15. Guide Me Home / How Can I Go On (Alternative Versions) (Mercury/Moran) – 6:54
16. How Can I Go On (Out-take: Extract) (Mercury/Moran) – 1:31
17. How Can I Go On (Alternative Piano Version) (Mercury/Moran) – 3:45
18. „When this old tired body wants to sing” (Late Night Jam) (Mercury/Moran) – 2:42
Disc nine: Rarities 3
1. Rain (Ibex, Live 1969) (Lennon/McCartney) – 3:51
2. Green (Wreckage, Rehearsal 1969) (Mercury) – 3:15
3. The Man From Manhattan (Eddie Howell 1976) (Howell) – 3:22
4. Love Is The Hero (Billy Squier: 12″ Version 1986) (Squier) – 5:22
5. Lady With A Tenor Sax (Billy Squier: Work In Progress 1986) (Squier/Mercury) – 4:02
6. Hold On (Freddie Mercury and Jo Dare 1986) (Mercury/Mack) – 3:38
7. Heaven for Everyone (The Cross Version: Freddie Vocal 1988) (Taylor) – 4:48
8. Love Kills (Rock Mix) (Mercury/Moroder) – 4:27
9. Love Kills (Instrumental) (Mercury/Moroder) – 4:26
10. The Great Pretender (Original Demo) (Ram) – 3:04
11. Holding On (Demo) (Mercury) – 4:12
12. It’s So You (Demo) (Mercury) – 2:40
13. I Can’t Dance / Keep Smilin’ (Demo) (Mercury) – 3:43
14. Horns Of Doom (Demo) (Richards) – 4:16
15. Yellow Breezes (Demo) (Mercury/Moran) – 5:25
16. Have A Nice Day (Fan Club Message) (Mercury/Moran) – 0:45
Disc ten: The David Wigg Interviews
1. 1979, London (The Crazy tour) – 8:11
2. 1984, Munich (The Works tour) – 11:27
3. 1984, Munich (Pt. 2 Going solo) – 7:37
4. 1985, Wembley, London (Week of Live Aid) – 6:45
5. 1986, London (The Magic tour) – 10:35
6. 1987, Ibiza (Freddie’s 41st birthday) – 9:56
7. 1987, Ibiza (41st birthday. Pt. 2 Montserrat Caballé) – 8:21
8. 1987, Ibiza (41st birthday. Pt. 3 The Great Pretender) – 10:26
Disc eleven: The Video Collection (DVD)
1. Barcelona (Live Version) (Mercury/Moran)
2. The Great Pretender (Single Version) (Ram)
3. I Was Born to Love You (Mercury)
4. Time (Clark/Christie)
5. How Can I Go On (Mercury/Moran)
6. Made in Heaven (Mercury)
7. Living on My Own (Mercury)
8. The Golden Boy (Mercury/Moran/Rice)
9. The Great Pretender (Extended Version) (Ram)
10. Barcelona (Mercury/Moran)
11. In My Defence (Re-edit 2000) (Clark/Soames/Daniels)
12. Guide Me Home (Mercury/Moran)
Disc twelve: The Untold Story (DVD)
1. Spice Island Dawn
2. Strange Discipline
3. Culture Shock
4. The Draftsman Of Ealing
5. Musical Awakenings
6. Love of My Life
7. Bacchus And Aphrodite
8. Butterflies And Peacocks
9. A Day At The Opera
10. My Kind Of Towns
11. Last Days
Lover of Life, Singer of Songs — The Very Best of Freddie Mercury Solo (2006)
Disc one
1. „In My Defence” [2000 Remix]
2. „The Great Pretender” [Original 1987 Single Version]
3. „Living on My Own” [1993 Radio Mix]
4. „Made in Heaven”
5. „Love Kills” [Original 1984 Single Version]
6. „There Must Be More To Life Than This”
7. „Guide Me Home”
8. „How Can I Go On”
9. „Foolin’ Around” [D.M. Radio Remix]
10. „Time”
11. „Barcelona”
12. „Love Me Like There’s No Tomorrow”
13. „I Was Born to Love You”
14. „The Golden Boy”
15. „Mr. Bad Guy”
16. „The Great Pretender” [Malouf Remix]
17. „Love Kills” [Star Rider Remix]
18. „I Can Hear Music” [Larry Lurex, 1973 Single]
19. „Goin’ Back” [Larry Lurex, 1973 B-Side]
20. „Guide Me Home” [Piano Version by Thierry Lang]
Disc two
1. „Love Kills” [Sunshine People Radio Mix]
2. „Made in Heaven” [Extended Version]
3. „Living on My Own” [The Egg Remix]
4. „Love Kills” [Rank 1 Remix]
5. „Mr Bad Guy” [Bad Circulation Version]
6. „I Was Born to Love You” [George Demure Almost Vocal Mix]
7. „My Love Is Dangerous” [Extended Version]
8. „Love Making Love” [Demo Version]
9. „Love Kills” [Pixel82 Remix]
10. „I Was Born to Love You” [Extended Version]
11. „Foolin’ Around [Early Version]”
12. „Living on My Own” [No More Brothers Extended Mix]
13. „Love Kills” [More Order Rework]
14. „Your Kind of Lover” [Vocal & Piano Version]
15. „Let’s Turn It On” [A Capella]
Sursa: Wikipedia