Cât dormim contează, dar nu e întreaga poveste. Calitatea somnului, cât de repede adormim, trezirile nocturne, satisfacția față de somn și chiar folosirea de ajutoare pentru somn se combină într-un tablou mai complex decât „dormi 7–9 ore și ești bine”. Un demers amplu coordonat de o echipă de la Concordia University (Montreal) a analizat simultan șapte factori ai somnului și legăturile lor cu 118 măsuri de sănătate mintală, cogniție, obiceiuri și conectivitate cerebrală, în datele Human Connectome Project (770 de tineri adulți, 22–36 de ani). Rezultatul: cinci profiluri distincte de somn, fiecare cu „amprente” neuronale și psihologice specifice.
Ce au găsit cercetătorii – pe înțelesul tuturor
Echipa a combinat chestionare de somn, teste cognitive și imagistică funcțională pentru a vedea cum se leagă felul în care dormim de felul în care gândim, simțim și funcționăm. Nu s-a căutat „vinovatul unic”, ci tipare. Așa au apărut cinci profiluri:
- Somn per ansamblu slab + încărcare emoțională
Oamenii din acest grup raportau mai multe perturbări, satisfacție mai mică și latență mai mare la adormire, împreună cu simptome crescute de anxietate, depresie, stres, furie. La nivel de rețele cerebrale s-a observat conectivitate scăzută între circuite implicate în auto-reflecție (ex. temporo-parietal) și cele pentru atenție/sarcini (somatomotor, rețeaua dorsală de atenție) – posibil semn că „schimbarea…




























