Lansarea Assassin’s Creed: Shadows, mult așteptata incursiune a francizei Ubisoft în Japonia feudală, a fost însoțită de un val de controverse și nemulțumiri din partea fanilor. Deși setarea jocului în perioada războiului civil japonez (Sengoku, 1477-1600) părea un pas firesc pentru o serie care a explorat deja epoci istorice precum Renașterea italiană sau Revoluția Americană, trailerul de debut al jocului, lansat pe 15 mai anul trecut, a generat critici acerbe.
Până în iunie, o petiție în limba japoneză strânsese peste 100.000 de semnături, susținând că jocul „insultă cultura și istoria japoneză” și ar putea fi interpretat ca având conotații rasiste anti-asiatice. În fața reacției negative, Ubisoft a emis scuze publice și a amânat de mai multe ori lansarea titlului, stabilind în cele din urmă data de 20 martie pentru debutul jocului.
Dar ce anume i-a nemulțumit pe fani?
Istoricitate versus creativitate – dilema Assassin’s Creed
Ca și în cazul altor titluri istorice, Assassin’s Creed: Shadows a atras critici pentru presupusele sale inexactități istorice. Însă cea mai controversată alegere a fost includerea lui Yasuke, un fost sclav african ajuns în slujba lui Oda Nobunaga (1534-1582), ca unul dintre personajele jucabile principale.
Istoricii nu contestă existența lui Yasuke, însă statutul său de samurai este subiect de dezbatere. Sursele istorice nu sunt clare în ceea ce privește dacă Yasuke a fost considerat…
